Miniştrii de externe din țările UE se reunesc la Luxemburg

Bogdan Aurescu, șeful diplomaţiei române, o să fie și el prezent la întrunire, împreună cu ministrul ucrainean de Externe, Dmitro Kuleba, care însă va participa prin videoconferinţă.

Este de așteptat ca oficialii europeni să abordeze şi evoluţiile ce au în vedere sprijinul UE pentru Republica Moldova, urmând a fi adoptate o serie de decizii importante în acest scop. De asemenea, miniştrii de externe europeni vor discuta şi despre situaţia din Iran, Sudan şi poziţionările Chinei cu privire la războiul Rusiei împotriva Ucrainei.

Însă asta nu este tot, deoarece miniştrii de externe europeni vor avea şi un schimb de opinii cu ministrul de Externe georgian, Ilia Darchiashvili, care va informa în legătură cu evoluţiile politice de la Tbilisi şi din regiune.

„Referitor la agresiunea Rusiei asupra Ucrainei, ministrul Bogdan Aurescu va sublinia necesitatea continuării sprijinului UE pentru Ucraina atât timp cât va fi necesar şi va menţiona elemente de actualitate cu privire la sprijinul multidimensional oferit Ucrainei de România, precum şi în legătură cu desfăşurarea, la Bucureşti (12 – 13 aprilie), a primei Conferinţe privind Securitatea Mării Negre, co-organizată împreună cu Ucraina, respectiv a celei de-a doua reuniuni trilaterale România – Ucraina – Republica Moldova, găzduite de ministrul Bogdan Aurescu”, a notat MAE într-un comunicat citat de Agerpres.

Se pare că ministrul Bogdan Aurescu va aduce informații cu privire la contribuţia României la eforturile politico-diplomatice ale UE şi ale statelor membre de contracarare a narativelor Rusiei în legătură cu agresiunea acesteia împotriva Ucrainei.

„În cadrul discuţiilor privind Republica Moldova, şeful diplomaţiei române, Bogdan Aurescu, se va referi la cele mai importante evoluţii privind sprijinul UE pentru Republica Moldova: obţinerea acordului politic referitor la crearea unui regim de sancţiuni pentru contracararea acţiunilor de destabilizare la adresa Republicii Moldova şi a ordinii sale constituţionale, propunere lansată de ministrul Bogdan Aurescu la CAE din februarie; adoptarea deciziei de creare a Misiunii civile de Parteneriat UE în Republica Moldova, susţinută puternic de România, misiune care va contribui la creşterea rezilienţei şi securităţii acestei ţări, respectiv continuarea asistenţei în sectorul de apărare, acordate de UE Republicii Moldova prin Facilitatea Europeană pentru Pace”, potrivit sursei citate.

Spre final, Bogdan Aurescu va saluta prezenţa la CAE a ministrului georgian de Externe, dar și participare propusă de România şi alte state membre, iar apoi va reitera sprijinul ţării noastre pentru parcursul european al Georgiei.

The post Miniştrii de Externe UE, întâlnire importantă la Luxemburg. Ministrul Bogdan Aurescu va sublinia necesitatea continuării sprijinului UE pentru Ucraina appeared first on IMPACT.ro.

Ministrul Dmytro Kuleba și-a anulat vizita în România

Dmytro Kuleba și Oleksii Reznikov și-au schimbat planul iar acum este de așteptat să participe în sistem online la First Black Sea Security Conference – Doorstep Statements.

Mai mult de 250 de reprezentanţi din 30 de ţări participă la evenimentul din București, unde țara noastră este gazdă, iar pricipala temă de discuție o reprezintă securitatea regiunii Mării Negre.

„Din păcate, domnul ministru Dmytro Kuleba nu va mai putea participa fizic, dar va participa online din cauza evenimentelor de securitate și evoluțiilor de securitate care au avut loc în Ucraina. Am condamnat crimele de război comise în Ucraina. Este necesar ca toată comunitatea internațională să pedepsească aceste încălcări de drept internațional. Este prima dată când România și Ucraina organizează un astfel de eveniment”, a declarat Bogdan Aurescu.

Cu doar o zi în urmă, ministrul afacerilor externe Bogdan Aurescu a anunțat că a avut o convorbire telefonică cu omologul ucrainean, Dmytro Kuleba, cu scopul de a pregăti Conferința privind Securitatea Mării Negre sub egida Platformei Internaționale Crimeea, ce este organizată de Ministerul Afacerilor Externe al României, Ministerul Apărării Naționale al României, împreună cu Ministerul Afacerilor Externe al Ucrainei și Ministerul Apărării al Ucrainei, în parteneriat cu Centrul pentru Strategii de Apărare al Ucrainei.

Ulterior, ministrul Dmytro Kuleba, cu mare regret, a spus că din cauza evoluțiilor recente legate de războiului de agresiune declanșat de Federația Rusă, nu va mai putea să vină la data de 13 aprilie la București, astfel că va fi nevoit să intervină la conferință prin VTC. După aceea, acesta a prezentat informațiile recente ce au avut în vedere crimele de război și de atrocități comise de forțele ruse împotriva militarilor ucraineni, aici fiind inclusă și descoperirea de dată recentă a cazurilor de execuții atroce prin decapitare a prizonierilor de război ucraineni.

Se pare că ministrul Kuleba este nevoit să rămână la Kiev pentru a se putea concentra strict  pe gestionarea situației de securitate și a demersurilor de tragere la răspundere a Rusiei pentru tot ce se întâmplă de mai bine de un an de zile, în relație cu partenerii internaționali și la nivelul instituțiilor multilaterale. Ulterior, cei doi miniștri de externe au stabilit ca ministrul Kuleba să realizeze o vizită bilaterală la București în cel mai scurt timp.

The post Bogdan Aurescu, anunț important. Motivul pentru care ministrul Dmytro Kuleba nu mai vine în România appeared first on IMPACT.ro.

Noaptea minții Mariei Zaharova

„Ministrul român de Externe, Bogdan Aurescu, a declarat că limba moldovenească nu a existat niciodată, ea ar fi fost creată artificial în perioada sovietică. Nici domnul Bogdan Aurescu nu a existat niciodată, dar până la urmă a fost creat. Este posibil acum să-l numim o construcţie artificială”, a scris Maria Zaharova pe contul său de Telegram.

Mai departe, pe același ton, aceasta și-a continuat retorica aberantă.

„Spre deosebire de ministrul român, limba moldovenească reprezintă un fenomen important în istoria lumii”, a spus Zaharova susținând o altă enormitate, cum că „limba moldovenească este mai veche decât limba română”.

Năravurile Moscovei -”lecție de istorie” tipic NKDV-istă

Cu alte cuvinte, după mintea Zaharovei, care ține o lecție de istorie tipic NKDV-istă, limba română ar trebui redenumită limba moldovenească, pentru că aceasta din urmă este mai veche decât româna

„În lingvistica istorică, există de mult timp un consens în privinţa limbilor moldovenească şi română. Ele sunt într-adevăr asemănătoare, dar sunt dialecte diferite. Limba moldovenească este o limbă veche a moldovenilor, este menţionată în lucrări din secolul al XVII-lea. În 1628, a fost publicată cartea savantului german I. Alsted „Comorile cronologiei”, în care moldoveneasca – lingua moldavorum – este menţionată în tabelul limbilor şi dialectelor Pământului. Există, de asemenea, referiri mai vechi la limba moldovenească, până în secolul al XVI-lea. Şi atunci nu exista limba română, exista limba română veche, care se numeşte mai corect, aşa cum consideră majoritatea cercetătorilor, limba valahă. Limba română propriu-zisă s-a format abia la sfârşitul secolului al XVIII-lea, după ce teologul român Samuil Micu-Klein a creat un set de reguli şi o gramatică.

Mai mult decât atât, limba moldovenească, ca limbă a statalităţii moderne, este în mod organic un simbol al autoidentificării locuitorilor moldoveni, formată în interiorul graniţelor moderne din 1940. Prin abandonarea limbii moldoveneşti, actualul regim de la Chişinău ridică întrebarea: a cui este acum Basarabia (care a fost ocupată de România până în 1940) şi cui aparţin pământurile de-a lungul Nistrului (care au făcut parte din Ucraina până în 1940)? În mod paradoxal, limba moldovenească este acum păstrată oficial doar în Transnistria. Dacă vor să rescrie numele limbii, atunci să se ţină de logica istorică şi să numească limba română moldovenească, şi nu invers”, a scris, zilele trecute, Zaharova.

Despre declarațiile belicoase ale Zaharovei, Bogdan Aurescu a spus că „nu se obişnuieşte ca un ministru de externe să comenteze declaraţiile unui alt ministru de externe”.

Cu o săptămână în urmă, Parlamentul de la Chișinău a adoptat proiectul referitor la înlocuirea sintagmei „limba moldovenească” cu „limba română” în toată legislaţia Republicii Moldova, fapt care a inflamat spiritele la Moscova.

The post Jigniri la nivel înalt. Replica dată de reprezentanta Rusiei unui oficial român, ce a putut spune despre limba țării noastre appeared first on IMPACT.ro.

Ministrul Afacerilor Externe, discurs important la ONU

„Bogdan Aurescu, declarații dure la ONU cu privire la războiul din Ucraina: „Trebuie să ne asigurăm că cei vinovaţi vor fi traşi la răspundere”Ceea ce ne dorim, în pragul marcării unui an de la începutul războiului de agresiune al Federaţiei Ruse împotriva Ucrainei, este simplu: pace pentru poporul ucrainean, victoria principiilor şi valorilor şi un conflict sângeros mai puţin în lume. Dar ceea se întâmplă încă este foarte diferit.

Continuăm să observăm un nivel alarmant al ostilităţilor, fără semne de atenuare, cu suferinţe inimaginabile pentru populaţia civilă şi consecinţe drastice şi de lungă durată”, a spus şeful diplomaţiei române printr-un comunicat MAE, potrivit Agerpres.

Bogdan Aurescu a ținut să mai precizeze că situaţia drepturilor omului şi consecinţele umanitare ale agresiunii Federaţiei Ruse împotriva Ucrainei, aici fiind incluse și atacurile continue împotriva infrastructurii sale critice, ridică semne mari de îngrijorare.

„Nu mai puţin crude sunt informaţiile despre atrocităţile comise pe teritoriul Ucrainei, pentru care trebuie să ne asigurăm că cei vinovaţi vor fi traşi la răspundere. Această agresiune continuă subminează ordinea internaţională bazată pe norme şi multilateralismul eficient şi rămâne un motiv de îngrijorare pentru comunitatea internaţională”, a mai spus Aurescu.

Bogdan Aurescu este de părere că războiul dus de Rusia în Ucraina are ca scop nu doar să destabilizeze regiunea şi cele mai vulnerabile state, cum ar fi Republica Moldova, ci şi subminarea unității, încrederea reciprocă şi solidaritatea.

Tot el a ținut să mai puncteze faptul că România este de acord cu înfiinţarea unui tribunal special pentru infracţiunea de agresiune în legătură cu situaţia din Ucraina.

Nu mai este un secret faptul că România a condamnat dur, în declaraţia naţională prezentată anterior votului, războiul de agresiune purtat de Federaţia Rusă, stat membru al Consiliului de Securitate al ONU, împotriva Ucrainei.

Astfel că rezoluţia adoptată cere statelor membre ONU să sprijine o pacea în Ucraina, pe baza principiilor Cartei ONU şi a respectării suveranităţii, independenţei, unităţii şi integrităţii teritoriale a Ucrainei, în graniţele recunoscute internaţional.

În plus, rezoluţia solicită Federaţiei Ruse să-şi retragă cât mai rapid toate forţele de pe teritoriul Ucrainei, precum şi încetarea imediată a atacurilor ruse asupra infrastructurii critice în Ucraina şi a oricăror atacuri deliberate asupra obiectivelor civile.

The post Bogdan Aurescu, declarații dure la ONU cu privire la războiul din Ucraina: „Trebuie să ne asigurăm că cei vinovaţi vor fi traşi la răspundere” appeared first on IMPACT.ro.

Ambasadoarea desemnată a SUA, primită de Bogdan Aurescu

Bogdan Aurescu și ambasadoarea desemnată de SUA în România, Kathleen Ann Kavalec, au discutat prioritățile care trebuie urmărite în relația bilaterală. În discuţiile de la minister, cei doi oficiali au avut un schimb de opinii cu privire la contextul de securitate regional, marcat de agresiunea Federației Ruse împotriva Ucrainei, se arată într-un comunicat MAE.

Ministrul de Externe român a evocat consultările politice deosebit de consistente pe care le-a avut în noiembrie 2022 cu Secretarul de Stat al SUA, Antony Blinken, cu ocazia vizitei acestuia în România, precum și importanța menținerii unui ritm susținut al contactelor la nivel înalt între România și SUA și pe parcursul anului 2023. De asemenea, Bogdan Aurescu a subliniat că România rămâne un aliat de încredere al SUA, implicat activ în zona Mării Negre, și a reiterat interesul țării noastre pentru viitoarea strategie a SUA pentru regiunea Mării Negre.

Ministrul Bogdan Aurescu și ambasadorul agreat al SUA au discutat prioritățile care trebuie urmărite în relația bilaterală, priorități care urmează să fie aprofundate cu ocazia următoarei runde a Dialogului Strategic România-SUA, programată a avea loc în prima parte a anului la București. Acesta a transmis, de asemenea, aprecierea pentru sprijinul puternic al SUA pentru securitatea României și a aliaților europeni din NATO, în special a celor din Flancul Estic al Alianței, demonstrat și de creșterea consistentă a prezenței militare americane în România după declanșarea războiului Rusiei împotriva Ucrainei.

Kathleen Kavalec, întâlnire cu Nicolae Ciucă

Bogdan Aurescu a reamintit şi obiectivul comun al României și al SUA de includere a țării noastre în Programul Visa Waiver, reliefând dorința părții române pentru intensificarea cooperării în domeniu, precum și necesitatea înregistrării de progrese substanțiale în perioada mandatului ambasadoarei Kavalec în România.

Pe de altă parte, Kathleen Kavalec a evidențiat că România este un partener și aliat puternic, foarte apreciat al SUA și a asigurat că va depune toate eforturile pentru a contribui la dezvoltarea Parteneriatului Strategic româno-american. Totodată, aceasta a apreciat eforturile deosebite realizate de țara noastră în sprijinul Ucrainei și Republicii Moldova, respectiv în asigurarea securității energetice.

În următoarele zile, Kavalec va prezenta scrisorile de acreditare preşedintelui Klaus Iohannis şi se va întâlni cu prim-ministrul Nicolae Ciucă.

Cine e Kathleen Kavalec

Kathleen Ann Kavalec, membră de carieră a Înaltului Serviciu de Afaceri Externe cu rang de ministru-consilier, a ocupat funcţia de şef al Misiunii Organizaţiei pentru Securitate şi Cooperare în Europa (OSCE) în Bosnia şi Herţegovina, fiind detaşată de la Departamentul de Stat din 2019.

Aceasta a fost ofiţer pentru afaceri culturale la Ambasada SUA din Bucureşti, consilier politic la Ambasada SUA din Kiev şi ofiţer politic la Ambasada SUA din Moscova. Pe lânga limba română, aceasta mai vorbește și spaniolă, portugheză, franceză şi rusă.

The post Noua ambasadoare a SUA a ajuns la București. Kathleen Kavalec vorbește limba română appeared first on IMPACT.ro.

Apelul făcut de oficialul ungar

Președintele Comisiei de Politică Externă a Parlamentului de la Budapesta, Nemeth Zsolt, a publicat un mesaj pe rețeaua socială Facebook în care a îndemnat la arborarea steagului secuiesc pe teritoriul României.

„Steagul secuiesc va flutura pe fațada instituțiilor publice maghiare până când statul român va permite folosirea liberă pe întreg teritoriul României! Haideți, secui! Hai Transilvania!”, a scris Zsolt Nemeth pe Facebook.

Ambasadorul Ungariei la București, convocat la MAE

În urma acestui incident, ministrul de Externe, Bogdan Aurescu, l-a convocat, marți, pe ambasadorul Ungariei la București, la MAE, pentru a i se comunica dezaprobarea statului român față de gestul făcut de Zsolt Nemeth.

„Ministerul Afacerilor Externe dezaprobă ferm comentariile președintelui Comisiei pentru Politică Externă din Parlamentul Ungariei, publicate ieri, 6 februarie 2023, pe pagina sa de Facebook, privind pretinsa îngrădire de către România a dreptului arborării drapelului așa-zisului ținut secuiesc.

Ambasadorul Ungariei la București a fost convocat, în această dimineață, din dispoziția ministrului afacerilor externe Bogdan Aurescu, la sediul MAE român, pentru a i se comunica poziția părții române.

Ministerul Afacerilor Externe evidențiază, în acest context, faptul că ordinea de drept din România consacră dreptul persoanelor aparținând tuturor celor 20 de minorități naționale de a-și folosi însemnele specifice în privat, precum și în public, în cadrul unor manifestări culturale și religioase specifice”, a anunțat MAE român într-un comunicat.

MAE: „Nu există îndreptățirea la vreun însemn oficial specific”

De asemenea, MAE a atras atenția asupra faptului că în România nu există nicio unitate administrativ-teritorială cu denumirea de „ținut secuiesc” și, prin urmare, nici îndreptățirea la vreun însemn oficial specific.

„Totodată, orice autoritate administrativ-teritorială din România are dreptul de a-și stabili propriile însemne, care trebuie să fie reprezentative pentru ansamblul populației rezidente în acea unitate administrativ-teritorială.

Ministerul Afacerilor Externe reia insistent apelul la reținere în declarațiile din spațiul public și reamintește așteptarea părții române ca oficialii ungari să acționeze cu responsabilitate în logica relației strategice dintre cele două state, a Tratatului politic de bază din 1996 și în dorința consolidării cooperării bilaterale în toate domeniile de interes, în beneficiul tuturor cetățenilor români și ungari indiferent de etnie”, a mai transmis MAE.

The post Ambasadorul Ungariei, chemat la MAE după scandalul steagului secuiesc. Budapesta solicită să fie arborat în România appeared first on IMPACT.ro.

România, Franța și Olanda au semnat un document de Securitate

Zi importantă astăzi pentru țara noastră. Ministerul român de Externe, Bogdan Aurescu, s-a întâlnit astăzi, pe data de 27 ianuarie, cu Catherine Colonna şi Wopke Hoekstra, ministrul de Externe al Franței și cel al Olandei.

Cei trei oficiali au semnat o declaraţie comună privind cooperarea în domeniul securităţii și, totodată, au discutat despre aderarea țării noastre la spațiul Schengen. Miniștrii francez și olandez au spus că vor sprijini activ România în atingerea acestui obiectiv extrem de important, transmite MAE.

„România, Franţa şi Olanda stau alături şi condamnă agresiunea rusă în Ucraina. Vom intensifica susţinerea noastră pentru poporul ucrainean, pentru a-i ajuta să se apere eficient.

Repetăm susţinerea noastră pentru suveranitatea şi integritatea teritorială a Ucrainei, în cadrul graniţelor sale recunoscute internaţional, dar şi ajutorul nostru multidimensional pentru Ucraina, inclusiv legat de consolidarea rezilienţei şi reconstrucţia pe termen lung”, se menționează în declarație.

Cele trei țări vor încerca să stopeze migraţia ilegală, în conformitate cu Pactul UE. „Aderarea României va fi o demonstraţie clară a principiului că aderarea este posibilă atunci când condiţiile pentru aceasta sunt îndeplinite.

România, Franţa şi Olanda consideră că rezilienţa spaţiului Schengen şi în special controlul eficient la frontieră sunt de importanţă majoră şi ţările sunt angajate să colaboreze, inclusiv cu alţi parteneri, pentru a face graniţele externe ale UE mai sigure”, se mai precizează în declaraţie.

Citește și Lovitură teribilă pentru planurile cancelarului Austriei. Răspunsul primit după ce a refuzat intrarea României în Schengen!

Declaratiile lui Bogdan Aurescu după întâlnirea cu cei doi miniștri

În urma discuțiilor, Bogdan Aurescu și cei doi miniștri, Catherine Colonna şi Wopke Hoekstra, au susţinut o conferinţă de presă. „Am evidenţiat şi astăzi că aşteptarea României privind aderarea la spaţiul de liberă circulaţie este legitimă, deplin justificată, fiind considerată atât de partenerii europeni, cât şi de instituţiile europene ca fiind expresia unui efort puternic, pe care noi l-am făcut în ultimii ani, dar inclusiv în ultima perioadă, aceşti parteneri ai noştri şi aceste instituţii recunoscând pe deplin eforturile şi aceste progrese realizate de România”, a spus oficialul român, citat de Agerpres.

Totodată, Bogdan Aurescu a precizat că țara noastră va continua să fie o parte a soluţiei pentru consolidarea securităţii, pentru protejarea eficientă a frontierei externe a Uniunii Europene (acest lucru fiind consemnat și în declarația semnată astăzi) în beneficiul tuturor cetăţenilor europeni, inclusiv în beneficiul cetăţenilor români.

„Aceasta este poziţia României, chiar dacă noi respingem conexiunea artificială dintre aderarea la Schengen şi evoluţiile la nivel european în materie de migraţie ilegală”, a mai adăugat şeful diplomaţiei române.

Citește și S-au reluat discuțiile cu Austria pentru aderarea României la Schengen. „Am convingerea că 2023 e anul aderării”!

The post Ce prevede documentul de Securitate semnat astăzi de România, Franța și Olanda. Ministrul Bogdan Aurescu întărește speranța aderării la Schengen appeared first on IMPACT.ro.

Discuții despre Legea privind minorităţile naţionale din Ucraina

Potrivit Ministerului Afacerilor Externe (MAE), discuția a avut loc în continuarea convorbirii telefonice avute de Președintele României, Klaus Iohannis, cu Președintele Ucrainei, Volodîmîr Zelenski, la 4 ianuarie 2023, în cursul căreia s-a convenit ca șefii diplomațiilor de la București și Kiev să poarte discuții pentru soluționarea problemelor semnalate de partea română referitoare la Legea privind minoritățile  naționale din Ucraina.

În urma discuției, cei doi miniștri au convenit lansarea unui proces de consultări cuprinzătoare privind aceste probleme, care să includă discuții la nivel de experți și o întâlnire, în perioada următoare, a celor doi miniștri ai afacerilor externe. De asemenea, cei doi miniștri au stabilit să rămână în contact constant, direct, pentru coordonarea procesului, se arată în comunicatul MAE.

Bogdan Aurescu a reiterat, în cadrul discuției, aspectele procedurale și de fond din Legea sus-menționată care au trezit preocuparea autorităților române și a reprezentanților comunității românești și care au fost de altfel prezentate detaliat și argumentat în scrisoarea sa din decembrie 2022 către ministrul Dmytro Kuleba. A amintit dialogul intens avut cu partea ucraineană, inclusiv direct cu ministrul Dmytro Kuleba, pe acest subiect, pe tot parcursul anului trecut, și a solicitat întreprinderea de pași concreți pentru a veni în întâmpinarea preocupărilor părții române. Totodată, în continuarea discuțiilor anterioare cu șeful diplomației de la Kiev, a reiterat necesitatea recunoașterii, de către Ucraina, a inexistenței așa-zisei „limbi moldovenești”.

O nouă reuniune a trilateralei România-R. Moldova-Ucraina

Șeful diplomației de la București a reiterat susținerea fermă a României pentru independența, suveranitatea și integritatea teritorială a Ucrainei și a făcut referire la sprijinul solid și cuprinzător al țării noastre pentru Ucraina și poporul ucrainean, victime ale războiului de agresiune declanșat de Federația Rusă.

De asemenea, cei doi miniștri au discutat despre organizarea următoarei reuniuni a trilateralei România-R. Moldova-Ucraina, în continuarea celei de la Odesa din septembrie 2022.

The post Ce au discutat, de fapt, miniștrii de externe din România și Ucraina. Bogdan Aurescu a fost cel care a inițiat convorbirea appeared first on IMPACT.ro.

Necesitatea schimbării tratatelor UE după eșecul aderării României la Schengen

Într-un interviu pentru Digi24, ministrul Bogdan Aurescu a anunțat că se ia în calcul posibilitatea schimbării tratatelor UE, tocmai în privința unanimității votului și spune că s-a întâmplat de mai multe ori ca în situații critice să existe blocaje din cauza acestui principiu.

„Este o discuție care se poartă de mai multă vreme în cadrul UE, pentru că într-adevăr s-a constatat că în anumit situații, critice uneori, unde era nevoie de o decizie a UE într-un anumit format, a existat un blocaj, din cauza unanimității. A existat această discuție și s-a purtat o dezbatere inclusiv la Conferința privind Viitorul Europei.

În urma acestei consultări populare europene, unul dintre elementele de follow-up pe care se va discuta va fi: dacă este nevoie de o modificare a tratatelor și inclusiv în ceea ce privește majoritatea calificată. Noi am avut inițial o poziție de susținere a unanimității, pentru că întotdeauna am considerat că statele mici ar trebui să aibă această pârghie la îndemână dacă există o situație în care interesele lor o cer să poată să blocheze o anumită decizie. Noi am constatat că România întotdeauna a acționat într-un spirit european și a încercat să găsească formule altfel, decât prin a se opune prin veto, nu cum au făcut alții, precum Austria”, a declarat Bogdan Aurescu.

Varianta de lucru anunțată de Bogdan Aurescu vine să confirme ceea ce Partidul Umanist Social Liberal, prin europarlamentarul Maria Grapini, a pus deja în mișcare. În cursul acestei săptămâni, Maria Grapini i-a cerut Ursulei von der Leyen, președintele Comisiei Europene, să demareze procedurile pentru schimbarea tratatelor UE, pentru înlocuirea votului unanim. Chestiunea deja a ajuns pe masa instituțiilor europene, urmând să fie dezbătută într-un timp relativ scurt.

The post Ministrul Bogdan Aurescu a confirmat demersurile europarlamentarului PUSL Maria Grapini appeared first on IMPACT.ro.

Bogdan Aurescu nu înțelege votul negativ al Austriei

„Este un vot care a apărut fără să poată fi anticipat. Ne-am concentrat pe înlăturarea obiecțiilor statelor care erau tradițional împotriva noastră. În cazul Austriei nu a existat niciun semnal până la 28 noiembrie. Tot timpul oficialii austrieci au spus că nu au nimic împotriva României. Niciodată nu a existat niciun semnal de opoziție.

Aceste decizii au fost luate într-un cadru foarte restrâns. E clar ca în Austria a existat o decizie politică care nu e justificată de ceva ce ar fi făcut România. Discuția cu ministrul austriac de externe privind deblocarea situației de luni este un pas înainte dar așteaptă și alte măsuri de la Comisia Europeană”, a spus Bogdan Aurescu la Digi24.

După aceea a vorbit despre problema decuplării de Bulgaria, spunând că acest lucru nu este tocmai ușor de făcut, deoarece distanța între decalare și decuplare este una destul de mare.

„Am intrat pe un act de aderare comun în UE. Croația a fost așezată separat pentru că a fost singură când a intrat în UE. Separarea nu e așa ușor de făcut. Am mers pe o decalare, România să intre mai repede. Nu cred că este util să acționăm separat de Bulgaria. Distanța între decalare și decuplare e foarte mare”, a mai notat ministrul Afacerilor Externe.

Bogdan Aurescu a ținut să mai puncteze și faptul că autoritățile vor lucra neîncetat în viitorul apropiat pentru a realiza subiectul aderării României la Schengen, însă nu pot să dea termene fixe deoarece este lucru nu este tocmai productiv.

„România va acționa pentru a construi elementele de care are nevoie Austria pentru a gestiona mai bine migrația ilegală. Vom discuta cu președinția suedeză viitoare. În momentul în care lucrurile vor fi aliniate vom solicita un vot în Consiliul JAI. Vom lucra în continuare dar nu vom da termene fixe pentru că este contraproductiv”, a mai spus Bogdan Aurescu.

În încheiere, ministrul Afacerilor Externe a ținut să noteze că nu există niciun fel de risc ca alte țări să se opună aderării României, astfel că țara noastră nu are nevoie să refacă evaluările tehnice.

„După acest vot, după CAE de luni, după reuniunea Consiliului European, există o susținere unanimă, cu excepția Austriei. Nu trebuie să mai facem reevaluări tehnice. Cele făcute sunt bune. Nu trebuie să reluăm totul de la capăt. Este o informație greșită. Toată UE dorește să convingă Austria”, a mai notat ministrul Aurescu.

The post Bogdan Aurescu, declarații acide după votul Austriei împotriva României: „Este un vot care a apărut fără să poată fi anticipat” appeared first on IMPACT.ro.