Șeful statului a făcut mai multe declarații în cursul zilei de astăzi ținând să puncteze faptul că securitatea energetică este o prioritate a Uniunii Europene şi a arătat că România va continua să ia măsurile necesare pentru a se asigura că mixul energetic diversificat şi tehnologiile cu costuri reduse se reflectă în facturile finale ale cetăţenilor.
„Pe lângă consolidarea dimensiunii securitare, Uniunea are nevoie de soluţii pentru a asigura competitivitatea, o bază industrială solidă, tranziţia verde şi tranziţia digitală. Securitatea energetică rămâne prioritară. Pentru 2023, România va continua să ia măsurile necesare pentru a se asigura că mixul energetic diversificat şi tehnologiile cu costuri reduse se reflectă în facturile finale ale cetăţenilor”, a spus Klaus Iohannis, la Palatul Cotroceni, la întâlnirea anuală cu şefii misiunilor diplomatice acreditaţi în România.
Klaus Iohannis a ținut să mai puncteze faptul că există un interes crescut al statelor din regiunea Mării Negre pentru a putea consolida conectivitatea, fiind efecte pozitive atât în plan regional, cât şi în plan european. Un bun exemplu este Acordul cvadripartit dintre România, Azerbaidjan, Georgia şi Ungaria, care a fost semnat luna trecută, la Bucureşti, în prezenţa preşedintelui Comisiei Europene, Ursula von der Leyen.
„Acest acord este un pas important în realizarea proiectului cablului submarin de transport de energie electrică din surse regenerabile prin Marea Neagră. Este, totodată, un exemplu de proiect european care poate contribui la rezilienţa noastră comună”, a mai spus acesta.

Președintele României nu a negat faptul că acestea reprezintă temele de bază pentru țara noastră, la fel ca și investiţiile prin Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă şi prin fondurile europene clasice, esenţiale pentru creşterea economică a ţării.
[rssfeed id='1609318597' template='list' posts=2]„Numai anul trecut au intrat în economia românească peste 11 miliarde de euro prin aceste fonduri. Rezilienţa noastră nu înseamnă numai securitate, în sensul mai larg, ci şi o economie solidă, orientată spre viitor şi capabilă să facă faţă oricăror potenţiale şocuri”, a mai notat preşedintele Iohannis.
În decursul lunii decembrie, președinta Comisiei Europene Ursula von der Leyen a fost prezentă la București pentru semnarea acordului istoric între România și mai multe state din Asia Centrală. Documentul a fost semnat de preşedintele Republicii Azerbaidjan, Ilham Aliyev, și de premierii Georgiei, Irakli Garibashvili, României, Nicolae Ciucă, şi Ungariei, Viktor Orban.
Preşedintele Republicii Azerbaidjan, Ilham Aliyev, a declarat la București că ţara sa este pregătită să livreze energie verde către Europa şi a menţionat că Azerbaijan va furniza şi peste 11 miliarde de metri cubi de gaz. În ceea ce priveşte România, Romgaz a semnat un acord de livrare de gaze începând din ianuarie 2023.
„Importanţa acestui parteneriat strategic va fi contribuţia noastră comună la securitatea energetică a Europei, această înţelegere este un pas pentru a crea un cordior pentru energia verde. Azerbaidjanul îşi lărgeşte aria de acţiune geografică furnizând gaz către pieţele europene”, a declarat preşedintele Azerbaidjanului.