Liviu Vârciu, despre următorul său film

În vârstă de 41 de ani, vedeta Antenei 1 are planuri mari de viitor. După ce a înregistrat un succes colosal cu prima sa peliculă, „Zăpadă, ceai și dragoste”, atât în cinematografe, cât și pe Netflix, în acest an dorește să facă o continuare. Într-un interviu acordat pentru Playtech Știri, Liviu Vârciu a oferit mai multe detalii despre noua producție.

Acesta spune că, în prezent, se zbate pentru a face rost de bani pentru finanțarea peliculei. Îndrăgitul actor nu vrea să mai repete experiența primului film, atunci când a folosit bani din fonduri proprii. Așadar, este în căutare de sponsori, dispuși să investească în proiectul său. Artistul vine și cu argumente în favoarea deciziei sale:

„La ora la care am realizat primul film nu am știut ce înseamnă să fii și producător, și sponsor, ca să zic așa. Eram uneori în mijlocul filmărilor și mă trezeam cu câte un telefon sau cu cineva care-mi cerea o sumă de bani pentru nu știu ce operațiune.

Când să te concentrezi mai bine la scenă, când să vezi dacă cel ce-ți cere banii are motive întemeiate s-o facă. Așa că nu mai vreau să trăiesc stresul de atunci. Nu mai vreau să amestec apele, fiindcă prima dată nu am știut ce ascunde chestia asta!”, a dezvăluit Liviu Vârciu pentru Playtech.

De câți bani are nevoie

Vedeta de televiziune a făcut calcule precise și spune că suma de care are nevoie pentru a produce noua peliculă nu i se pare nici mică, nici mare. Ba mai mult, în această sumă ar putea intra și onorariul unui nume celebru de la Hollywood.

„În principiu aș putea realiza acest film cu 350.000 de euro. Acela ar fi pragul de jos! Dar mai mare nevoie aș avea de 500.000 de euro. Iar la banii ăștia am șanse să aduc cel puțin un nume sonor de la Hollywood, dacă nu chiar două. Lumea a văzut că mă pricep, așa că am credința că voi putea convinge pe unul și altul să strâng banii”, a mai spus el.

Citește și:

The post Liviu Vârciu vrea să aducă actori de la Hollywood pentru următorul său film. Ce buget își dorește acum, ca regizor appeared first on IMPACT.ro.

Dorel Vișan, despre cum a ajuns să joace cu Mickey Rourke și Anthony Delon

Dorel Vișan, în vârstă de 85 de ani, a spus că atunci când a primit propunerea de a juca în acest film a avut ușoare ezitări legate de calitate producției cinematografice la care fusese invitat să ia parte. Abia când a decis că proiectul merită timpul lui, actorul a acceptat să facă parte din distribuție, alături de Mickey Rourke și Anthony Delon.

„Ca la oricare alt proiect am stat întâi să analizez. Fiindcă propuneri mai am destule, dar puține sunt de calitate. Am experiența necesară, dar și alte calități, pentru a putea duce în spate un film, dacă mi se cere.

Consider că nu mai este cazul să car apă altor artiști care încă se chinuie să afle răspunsul la diverse întrebări!”, a spus Dorel Vișan, potrivit Playtech Știri.

Dorel Vișan a precizat că nu a interacționat cu Mickey Rourke și Anthony Delon, deoarece nu au avut de filmat secvențe comune.

Dorel Vișan, despre rolul său

De asemenea, Dorel Vișan a spus că rolul pe care îl are în filmul „21 de rubini” este cel al unui primar corupt, care a ocupat aceeași funcție timp de 20 de ani, pentru ca apoi să devină senator și ulterior secretar de stat la Curtea de Conturi.

„Filmul lui Ciprian Mega vorbește despre corupția adâncă ce zace în viața noastră. Vine din profunda cunoaștere psihologică a acestuia, atât a relațiilor umane cât și a sufletului omului, că doar nu degeaba e de atâta vreme preot”, a spus actorul.

Dorel Vișan a mai dezvăluit că el se bazează pe învățăturile tibetane conform cărora „corpul uman e unul energetic, în primul rând, iar nu din structură materială”, și potrivit cărora vârsta unui om este cea pe care și-o alege el, actorul alegând-o pe cea de 50 de ani.

The post Cum a ajuns Dorel Vișan să joace cu Mickey Rourke și fiul lui Alain Delon. „Nu voiam să le car apă altor artiști” appeared first on IMPACT.ro.

Filmele românești sunt o marfă cu mare căutare în lumea televiziunilor

Pe scurt, în medie un film românesc se cumpără la un preț care poate părea multora dintre noi absolut modic. Între 500 și 1.000 de euro. Iar în acești bani ar intra permisiunea de a-l difuza de două ori în regim de „premieră” și de alte două ori, drept „reluare”. Adrian Bucă e categoric atunci când afirmă că filmul românesc e nu doar o marfă căutată, dar și una ieftină, în comparație cu peliculele americane, spre exemplu.

„Fie că vorbim despre cele făcute înainte de 1989, fie despre cele de după 1990, niciun film românesc nu depășește bariera a 2.500 de euro. Aceasta e piața!”, indică Adrian Bucă.

El adaugă că filmele românești, deși căutate, nu ating totuși cotele de audiență înregistrate de diverse blockbuster-uri americane, pentru a căror unică difuzare ajung să se plătesc sume de 50.000 de dolari sau chiar mai mari.

Cele mai căutate pelicule românești sunt cele de acțiune

Potrivit experienței sale profesionale, cele mai căutate pelicule românești sunt cele de acțiune, din seria în care personajul principal este comisarul Moldovan, interpretat și regizat de nimeni altul decât Sergiu Nicolaescu. Întâmplător sau nu, peliculele acestuia rămân și azi printre cele mai căutate, indiferent de subiectul conținut. Pe lângă peliculele lui Nicolaescu, în topul preferințelor publicului, aproape la egalitate, se află cele ale lui Florin Piersic și ale eroului său favorit, Mărgelatu, dar și cele din seria „Brigada Diverse”, cu Toma Caragiu, Dem Rădulescu, Jean Constantin, Sebastian Papaiani și Puiu Călinescu, în rolurile principale. În schimb, la capitolul comedii românești, filmele lui Geo Saizescu, precum „Păcală”, „Astă seară dansăm în familie” sau „Dragoste la zero grade”, au încă mare căutare.

„Există fenomenul „Home Alone” și în cazul cinematografiei românești. Telespectatorii preferă să vadă și să revadă aproape la infinit același film, cu aceeași plăcere, chicotind la același gen de glume sau la același minut de film ca și la prima vizionare. Aceasta e natura omului și gusturile nu se discută”, susține același Adrian Bucă, directorul Cinemaraton pentru impact.ro.

Bucă admite că în rețeta succesului intră argumente dintre cele mai diferite, pornind de la componența distribuției sau inspirația regizorală și ajungând până la subiectul tratat.

„Un actor cu nume și renume ajută, dar uneori să întâmplă ca pelicula să aibă succes prin ansamblul subiectului transpus”, mai spune Adrian Bucă.

Cei care consideră că filmele românești de după 1990 ar putea să se bucure de un tratament mai bun, ar trebui să-și reconsidere părerea. Fiindcă nici producțiile unui Cristian Mungiu, nici cele ale lui Corneliu Porumboiu sau ale lui Radu Jude nu au reușit să spargă plafoanele stabilite de peliculele de dinaintea lor, nici în materie de audiență, nici în privința reușitei pe plan financiar. Cert este doar faptul că mai toate au intrat deja în programul televiziunilor autohtone.

The post Câți bani plătesc televiziunile pentru a difuza un film românesc. Suma e ridicol de mică. EXCLUSIV appeared first on IMPACT.ro.

Noaptea Albă a Filmului Românesc 2022. Când va avea loc mult așteptatul eveniment

Conform organizatorilor, Noaptea Albă a Filmului Românesc 2022 este un fel de maraton de filme românești. După cum spuneam, în cinematografele din cele trei orașe vor fi proiectate cele mai așteptate filme ale anului. Evenimentul include nu mai puțin de 20 de proiecții simultane, în 11 cinematografe și spații alternative din București, Cluj și Timișoara.

„Cea de-a 13 ediție a evenimentului Noaptea Albă a Filmului Românesc va avea loc pe 16 septembrie, în trei orașe din țară: București, Cluj-Napoca și Timișoara.

Gândită ca un maraton de filme românești, Noaptea Albă va aduce în sălile de cinema cele mai așteptate producții ale anului, alături de actori, regizori și scenariști. Programul include peste 20 de proiecții simultane, în 11 cinematografe și spații alternative din cele trei orașe”, au precizat organizatorii evenimentului.

Ce producții vor putea viziona spectatorii

Evenimentul cinematografic va avea loc în noaptea de vineri spre sâmbătă, iar cu această ocazie, spectatorii vor avea posibilitatea de a urmări, în avanpremieră, filme precum:

• „Capra Cu Trei Iezi” – film este regizat de Victor Canache și bazat pe celebra poveste a lui Ion Creangă. În rolurile principale îi vom vedea pe Maia Morgenstern și Marius Bodochi.
• „Om-Câine” (regizor Ștefan Dumitrescu);
• Documentarul „Regele Mihai: Drumul spre casă”, în regia lui Trevor Poots;
• „Nunți, botezuri, înmormântări” (regizor Alexandru Lustig);
• „Glasul care strigă-n pustie”, în regia lui Ciprian Mega.

În Timișoara și Cluj, producțiile românești vor fi proiectate la Cinema Victoria. În Capitală, filmele vor fi difuzate la:

• Cinema Elvire Popesco
• Cinema Muzeul Țăranului
• Amfiteatru TNB
• Cinemateca Union
• Hollywood Multiplex (București Mall)
• Grădina cu filme CREART
• Muzeul Național al Literaturii Române
• Unteatru
• J’ai Bistrot.

Programul complet al evenimentului Noaptea Albă a filmului Românesc 2022

Așadar, dacă ai decis să participi și tu la acest maraton de filme, în rândurile de mai jos găsești programul complet al evenimentului cinematografic pentru toate cele trei orașe.

Cluj-Napoca:

• 18:30 – Om-Câine
• 21:00 – Capra cu trei iezi
• 22:30 – Nunți, botezuri, înmormântări

Noaptea Albă a Filmului Românesc 2022 – Program Cinema Victoria din Timișoara

• 18:30 Om-Câine
• 21:00 Capra cu trei iezi
• 23:00 Imaculat.

Noaptea Albă a Filmului Românesc 2022 – Programul pentru locațiile din București

Cinema Elvire Popesco (interior)

• 18:30 – Regele Mihai: Drumul către casă (avanpremieră)
• 20:00 – Capra cu trei iezi (avanpremieră în prezența echipei)
• 22:30 – Uneori ninge cu zăpadă, alteori cu întuneric.

Cinema Elvire Popesco (open air)

• 21:00 – Almanah Cinema

Amfiteatru TNB 

• 20:00 – Balaur, în regia lui Octav Chelaru

Cinema Muzeul Țăranului Român 

• 19:30 – Merge și-așa
• 21:30 – Om-Câine (premieră în prezența echipei)
• 00:00 – Lebensdorf

Noaptea Albă a Filmului Românesc 2022 – Program Cinemateca Union

• 18:00 – Anul pierdut 1986 (proiecție specială)
• 19:30 – Omul cu umbra
• 21:00 – Miracol

Hollywood Multiplex – București Mall 

• 19:00 Nunți, botezuri, înmormântări (avanpremieră)
• 21:30 Glasul care strigă-n pustie (avanpremieră)

Grădina cu filme CREART 

• 23:00 – Pentru mine tu ești Ceaușescu

UNTEATRU – Grădina Casei Universitarilor

• 20:00 – Crai nou
• 21:45 – Imaculat

Muzeul Național al Literaturii Române – sala Iosif Naghiu

• 19:00 – Scara
• 21:30 – Grindul Șacalilor

J’ai Bistrot 

• 20:00 Selecție Scurtmetraje TIFF
• Cori & Willi
• Aurică, viață de câine
• Moștenirea
• Planuri de vacanță
• Pune-te în locul meu
• Viață de clovn
• Extravaganzia mare, blat subțire, sos iute
• When night meets dawn.

Noaptea Albă a Filmului Românesc este un eveniment organizat de Asociația pentru Promovarea Filmului Românesc, cu sprijinul Centrului Național al Cinematografiei. Cu această ocazie, organizatorii și-au propus să atragă atenția asupra producțiilor cinematografice autohtone. Nu de puține ori, filmele românești sunt ignorate chiar de publicul din țara noastră. Cu toate acestea, sunt foarte apreciate de către publicul de peste hotare la marile festivaluri de film.

The post Noaptea Albă a Filmului Românesc 2022. Cea de-a 13-a ediție aduce cele mai așteptate filme ale anului în sălile de cinema appeared first on IMPACT.ro.

Ce schimbare va fi obligatorie pentru televiziuni, în timpul difuzării anumitor filme

O nouă lege a audiovizualului ar putea să modifice anumite aspecte importante din timpul difuzării unor filme. Televiziunile vor trebui să informeze publicul în cazul prezentării unor producții cinematografice românești realizate înainte de anul 1989, susține Răsvan Popescu, fost director al CNA. Acesta a transmis de curând detalii despre aceste schimbări.

Se dorește ca filmele produse în perioada comunistă să fie marcate corespunzător în timpul difuzării, astfel încât publicul telespectator să poată plasa în contextul epocii producția cinematografică. Acest detaliu este important, spun specialiștii, mai cu seamă pentru persoanele tinere, care nu au experimentat pe propria lor piele epoca lui Nicolae Ceaușescu.

„Noi am avut pe masă un proiect al USR care își propunea să facă puțină lumină în domeniul filmelor făcute înainte de ’89, marcând cu un ‘C’, de la ‘cenzură’, pe ecran filmele respective. Am considerat formula fiind ușor excesivă și am dat un aviz cu observații și, mai departe, ne-am propus să venim și noi cu o soluție, după puterile noastre, ca să zic așa. Am propus atunci o recomandare care să avertizeze publicul în legătură cu aceste producții și să încerce, într-un fel, să le pună în contextul epocii”, a explicat Popescu.

Decizia CNA, în sprijinul tinerilor

Tinerii ar trebui să fie astfel educați în privința dedesubturilor realității prezentate în majoritatea producțiilor cinematografice de dinainte de 1989. Perioada în care liderul comunist lua cele mai importante decizii a fost marcată intens de cenzură.

„Ei nu știu – nu au de unde – cum e să trăiești într-o țară fără libertate de exprimare, în care cenzura și propaganda falsificau realitatea, astfel încât deposedarea țăranilor de pământ, de exemplu, prin colectivizare era un fapt pozitiv; la fel, naționalizarea fabricilor, iar rezistența din munți era privită ca un act de trădare națională. Au fost doar câteva exemple care se regăsesc în cinematografia epocii”, a arătat Răsvan Popescu.

Ce mesaj ar putea apărea în timpul difuzării filmelor din perioada comunistă

Producțiile marcate de cenzura epocii ar urma să fie semnalate printr-un mesaj stabilit de către CNA, în urma discuțiilor. Inițial, varianta propusă de către Răsvan Popescu a fost „film realizat în perioada comunistă în care funcționa cenzura și propaganda de stat”, însă un alt membru CNA, Valentin Jucan, a încercat să susțină o altă variantă: „film realizat în perioada comunistă în care difuzarea era condiționată de o viză a cenzurii”. Cel din urmă a renunțat ulterior la această exprimare.

„Tind, totuși, să merg pe varianta propusă de Răsvan Popescu, să dăm posibilitatea radiodifuzorilor să aleagă. Dar haideți să nu mai fugim cu atâta pudibonderie de cuvântul propagandă, fiindcă exact acesta este elementul reclamat în filmele care sunt, cu ghilimelele de rigoare, ‘reclamate’. Exact actul de propagandă de stat și, prin ea, de mistificare a istoriei, de mistificare a modului în care România s-a raportat la țările vecine, mistificare a rolului statului, a instituțiilor lor, a familiei, a credinței ș.a.m.d. (…) Deci, haideți să nu ne purtăm cu mănuși în legătură cu o epocă care nu s-a purtat cu mănuși”, a spus Jucan.

În urma discuțiilor, membrii Consiliului Național al Audiovizualului au rămas la păstrarea ambelor formulări, susținând că alegerea uneia dintre ele va rămâne la latitudinea televiziunilor.

„În varianta mea, eu zic că e o paletă mai largă, care poate încăpea sub această recomandare. Într-adevăr, sunt oameni care au făcut tot posibilul să treacă pe lângă cenzură și care, la rândul lor, cred că îi disprețuiau pe propagandiști. Erau un fel de corp, să spun așa, nu neapărat dorit, mai degrabă tolerat în rândul realizatorilor de film la vremea respectivă”, a arătat Răsvan Popescu.

Totodată, recomandările făcute de către CNA propun ca acele filme românești realizate înainte de 1989, pe care televiziunile le vor difuza, să fie explicate în cadrul unor emisiuni cu invitați specialiști în contextul istoric și cultural în care au fost produse. Totodată, informarea publicului telespectator va fi făcută și prin afișarea pe parcursul difuzării a uneia dintre formulările: „film realizat în perioada comunistă, în care difuzarea era condiționată de o viză a cenzurii” sau „film realizat în perioada comunistă, în care funcționau cenzura și propaganda de stat”,

The post Ce se va întâmpla pe TV în timpul anumitor filme. Televiziunile vor fi obligate de lege appeared first on IMPACT.ro.

Un film românesc este considerat vedeta filmelor din Europa în 2021. Din nefericire, nu ajunge la Oscar

Un film românesc domină în topul celor mai bune filme din Europa, însă doar câteva filme europene au ajuns pe lista scurtă a premiilor Oscar. Din păcate, filmul românesc nu apare pe lista premiilor Oscar, însă figurează pe primul loc printre cele mai bune filme europene, potrivit publicației Cineuropa.

Este vorba despre filmul Babardeală cu bucluc. Filmul lui Radu Jude a primit numeroase laude încă de la lansare și a ajuns pe locul întâi în topul Cineuropa. Babardeală cu bucluc este câștigător al Ursului de Aur la Berlinală și a fost propunerea României pentru Premiile Oscar, însă nu a prins lista scurtă al celebrului concurs.

Despre filmul Babardeală cu bucluc

Filmul Babardeală cu bucluc aduce o privire critică în ceea ce privește relația dintre individ și societate, prin profesoara Emi, a cărei profesie este zdruncinată de publicarea pe un site specializat a unui clip interzis minorilor, în care aceasta este actriță principală.

Astfel, forțată să se înfrunte cu părinții elevilor săi care îi cer demisia, profesoara Emi refuză să cedeze în fața presiunilor.

Despre filmul Playground

Când micul Abel este supus fenomenului de bullying de alți copii, amica lui, Nora, îi sare îi apărare. Însă Abel o forțează să nu spună și să nu facă nimic. Astfel, Nora încearcă să-și găsească locul, în acest conflict de loialitate, împărțită între lumea celor mici și lumea adulților.

Filmul are o abordare realistă, care se apropie de genul documentar. Filmul este o călătorie inițiatică văzută din interior, ilustrată de un film ieșit din normal.

Filmul The Hand of God

Cel mai proaspăt film al regizorului italian Paolo Sorrentino stabilește acțiunea în orașul Napoli din anii 1980. În acest timp, tânărul Fabietto își urmărește pasiunea pentru fotbal atunci când în familia sa are loc o adevărată tragedie.

Astfel, viitorul său de regizor este pus sub un mare semn de întrebare. Pelicula a fost propunerea Italiei la Oscaruri și a câștigat Marele Premiu al Juriului la Festivalul de Film de la Veneția. De asemenea, The Hand of God poate fi urmărit și pe Netflix.

The post Filmul românesc care domină în ultimul top european. E considerat vedeta anului 2021 appeared first on IMPACT.ro.

S-a aflat acum de ce nu au jucat Marcel Iureş sau Adrian Pintea în „Ciuleandra”

“Eu am apărut printre actorii din distribuţia filmelor lui Sergiu Nicolaescu imediat după dispariţia marelui Amza Pellea. Probabil se căuta figuri noi, aşa cum făcea de altfel Nicolaescu în permanenţă şi eu am fost unul dintre acestea. ”Ciuleandra ”, unul dintre aceste filme, are o poveste aparte, pe care puţini o ştiu, fiindcă iniţial nu eu trebuia să joc unul din rolurile principale”, spune el pentru impact.ro.

Ion Riţiu susţine că înainte de a fi fost ales alte două nume sonore au trecut pe platoul de filmare al lui Sergiu Nicolaescu. ”Marcel Iureş a fost, dacă îmi amintesc bine, prima opţiune pentru rolul fiului de boier acuzat de crimă. Dar s-a considerat că e prea înalt şi s-a renunţat în cele din urmă la el. A venit rândul lui Adrian Pintea, alt mare actor de-al nostru. Din câte am aflat ulterior, Pintea a sosit la filmare după o noapte mai agitată, iar lui Nicolaescu nu-i plăceau chestiile astea, aşa că s-au despărţit foarte repede. Ştefan Iordache i-ar fi reproşat lui Nicolaescu uşurinţa cu care a renunţat la colaborarea lui Pintea şi s-a propus ulterior ca însuţi Nicolaescu să joace în acest film. I-a spus verde în faţă că dacă se încăpăţânează să joace, el pleacă. Aşa că au negociat prezenţa lui Gheorghe Cozorici şi aşa se face că această peliculă e una dintre puţinele în care Nicolaescu doar regizează, nu şi joacă”, a continuat Riţiu seria confesiunilor pe seama unuia dintre cele mai bune filme româneşti produse înainte de 1989.

Cererea care l-a surprins

După ce Ion Riţiu a fost acceptat în distribuţie, pentru rolul lui Puiu Faranga, a fost chemat de Sergiu Nicolaescu, care l-a surprins puţin prin cererea pe care i-a adresat-o: ”Te rog ca la acest film să fii mai serios ca de obicei. Ăsta nu va fi un film cu gloanţe, cu pac-pac, ci unul cu o tentă psihologică şi am nevoie de ajutorul tău. Sigur că am admis imediat că-mi voi face treaba cât mai bine, dar m-a mirat puţin, recunosc, cererea de atunci!”.

În plus, Ion Riţiu recunoaşte că în tinereţe era deseori comparat de multă lume cu Alain Delon, celebrul actor francez, pe care Sergiu Nicolaescu îl ştia de altfel foarte bine. ”Actorul avea un alt statut acum 50 sau 60 de ani. Nu vedeai atâtea filme câte vezi azi, ci unul sau două pe săptămână, fie la televizorul de acasă, fie la cinematograful central. Iar lumea te învăţa repede, fiindcă şi oferta, repet, era alta. Însă, în ciuda zvonurilor, eram destul de precauţi cu vieţile noastre intime. Nu prea te apucai să izbeşti cu ea de toţi pereţii, cum văd că se procedează mai nou astăzi, poate şi din pricina faptului că nu ai cu ce să te lauzi ca să devii o vedetă. Aşa că asocierea cu Alain Delon nu m-a dat foarte tare pe spate. Am avut ceva succes la femei, dar şi noroc, că timpul a trecut destul de repede peste mine şi eventuala asemănare cu starul francez s-a estompat mult mai repede decât au crezut unul sau altul”, a conchis Ion Riţiu.

The post De ce nu au jucat Marcel Iureş sau Adrian Pintea în „Ciuleandra”. Ion Riţiu, despre alegerea lui Sergiu Nicolaescu EXCLUSIV appeared first on IMPACT.ro.

Topul celor mai bune filme românești din ultimii 10 ani

După Revoluție, producătorii de filme românești au propus subiecte diferite, alternând realitatea de dinaintea regimului comunist cu teme sociale, unele inspirate din filmele comerciale în stil occidental sau american. Problemele contemporane se regăsesc și în topul realizat de VISTA, care propune o listă de apariții cinematografice românești lansate în ultimul deceniu.

Locul 10: Toată lumea din familia noastră (2012)

O dramă cu accente comice, filmul Regizat de Radu Jude și cu Șerban Pavlu în rol principal deschide topul de astăzi. Toată lumea din familia noastră tratează ironic povestea tristă a unui tată care încearcă să-și ducă fetița la mare, în ciuda faptului că fosta lui soție și noul ei iubit se opun. Aceștia vor să-l îndepărteze pe Marius de fiica sa, iar personajul interpretat de Pavlu devine din ce în ce mai agresiv.

Locul 9: Sieranevada (2016)

Tema familiei disfuncționale a fost la modă în ultimii zece ani în rândul regizorilor români. Acțiunea din filmul lui Cristi Puiu are loc la trei zile de la atentatul din redacția Charlie Hebdo și la 40 de zile de la moartea tatălui personajului principal, Lary. Interpretat de Mimi Brănescu, Lary este un medic trecut de 40 de ani care asistă, aproape letargic, la destrămarea familiei sale în timpul parastasului tatălui său.

Locul 8: La Gomera (2019)

La Gomera, al cincilea lungmetraj al lui Corneliu Porumpoiu, este un fel de Ocean’s Eleven  în Insulele Canare. O poveste funny și densă a unui polițist care își trădează în mod constant atât colgii de la departamentul de poliție, cât și gangsterii cu care este în cârdășie. O călătorie intensă în lumea unui limbaj fluierat, cu multe răsturnări de situație, plină de umor negru și de numeroase cadavre.

Locul 7: Acasă (2020)

Cel mai premiat film românesc de anul trecut, Acasă este un documentar-eveniment care spune povestea unei familii de romi care trăiește în inima Deltei Văcărești și care refuză să se mute în oraș. Câștigător al premiul pentru cea mai bună imagine la festivalul Sundance, Acasă este pe de o parte o explorare estetică a unei oaze de natură lăsată de izbeliște din mijlocul Bucureștiului, iar pe de altă parte o atentă investigație asupra modului în care se schimbă viața familei Encache.

Află din clipul de mai jos cum arată topul complet al celor mai bune filme românești din ultimul deceniu:

The post Topul celor mai bune filme românești din ultimii 10 ani. Acum e momentul să le vezi appeared first on IMPACT.ro.

Top 10 cele mai bune filme românești de pe Netflix

Locul 10. Un pas în urma serafimilor

Un film bine primit de public și mai ales de comisia de la Gopo – primind 8 premii si 14 nominalizări – filmul spune povestea lui Gabriel, unui adolescent care își dorește să devină preot și care intră într-un seminar teologic. Regizorul – pe a cărui viață este bazată povestea – ne arată o imagine glamourizată și violentă a vieții de seminarist, încadrată într-un sistem totalitar în care preotul Ivan, interpretat de Vlad Ivanov, acționează precum fosta Securitate și îi pune pe noii recruți să semneze declarații împotriva studenților problematici.

Locul 9. Amintiri din epoca de aur

 Epoca de aur, cum sunt denumiți ultimii 15 ani ai regimului lui Ceaușescu, a creat pe lângă nemulțumire și dispreț, multe legende urbane. Iar 5 dintre acestea au fost transformate în scurtmetraje neconvenționale scrise și produse de Cristian Mungiu.  O serie de comedii amare în care poți trăi sau retrăi neajunsurile celei mai grele perioade din istoria recentă a României.

Locul 8. Videogramele unei revoluții

Regizorii acestui film lasă imaginile să vorbească de la sine. Realizat imediat după revoluție, în 1992, alcătuit preponderent din found footage, filmul a devenit un document de referință cu privire la relațiile dintre mass-media și puterea politică din Europa la sfârșitului erei comuniste.

Locul  7. A fost sau n-a fost?

La 16 ani de la Revoluția din 1989, într-un oraș de provincie, patronul unui post local de televiziune vrea să afle adevărul. Și pentru asta invită doi așaziși revoluționari: Piscoci, un pensionar bătrân și Mănescu, un profesor de istorie bețiv.  Alaturi de cei doi invitați, micul mogul vrea să răspundă la o întrebare care nu-şi găseşte răspunsul: A fost sau n-a fost revoluţie în oraşul lor?

A fost sau nu a fost? este o comedie minimalistă, care pune într-o lumină nouă evenimentele din 1989. Un critic american, scria pentru The New York Post: „Cel mai amuzant film pe care l-am văzut anul acesta.”

Află din clipul de mai jos cine completează Top 10 cele mai bune filme românești de pe Netflix.

The post Top 10 cele mai bune filme românești de pe Netflix appeared first on IMPACT.ro.

Actorul Mihai Malaimare voia sa-si riste viata in filmul ”Explozia”

Mihai Mălaimare a jucat și în ”Nea Mărin miliardar”: ”În primul rând aş începe cu un paradox. Lumea mă ţine minte jucând în ”Nea Mărin miliardar”, cu toate că acolo am avut un rol absolut minor, pe cel al recepţionerului Sache. Şi cu toate astea constat şi peste ani că există multe persoane care îşi amintesc de prezenţa mea în acel film minunat”, afirmă Mălaimare.

Seria aventurilor sale cinematografice avea să înceapă în vara anului 1973, atunci când a filmat cu Mircea Drăgan pentru ”Explozia”. Pelicula, realizată după un caz real, aduce în prim-plan povestea unei nave străine ce transporta pe Dunăre azotat de amoniu, o substanţă uşor inflamabilă care ia foc imediat lângă Galaţi, ameninţând cu ştergerea oraşului de pe suprafaţa pământului, în cazul unei explozii.

”Hotărâsem în sinea mea că într-un fel sau altul voi ajunge la mal, că n-o fi dracul atât de negru!”

Mihai își amintește ca ieri toată povestea: ”Jucam rolul unuia care trebuia să părăsească urgent navă curprinsă de flăcări. Şi urma să fiu pur şi simplu aruncat în Dunăre de către Gică Salamandră, adică Gheorghe Dinică, cel care în film joacă rolul salvatorului principal. M-am uitat în jos, spre Dunăre, am făcut un calcul, să tot fi fost vreo 15 metri. Apoi, m-am uitat spre mal şi am ajuns la concluzia că nu sunt mai mult de zece sau 12 metri. Exista o singură problemă. Habar nu aveam să înot. Dar nu scosesem vreun cuvânt, de teamă să nu mă dea afară din film.

Hotărâsem în sinea mea că într-un fel sau altul voi ajunge la mal, că n-o fi dracul atât de negru. Zis şi făcut!”. Noroc că a fost oprit în ultima clipă: ”Cu puţin înainte de a filma scena, unul dintre cei de la Casa de Producţie vine direct spre mine şi mă întreabă dacă am mai făcut aşa ceva. Eu am dat din cap că nu. ”Dar să înoţi, ştii?”. Am dat iar din cap, tot de la stânga la dreapta. Numai ce-l văd că se schimbă la faţă şi strigă către cei de lângă el: ”Care mi l-aţi adus mă, p-ăsta, care nici să nu înoate nu ştie. Vă omor!”, a rememorat acea secvenţă Mihai Mălaimare, pentru impact.ro.

În cele din urmă, el a fost doar bine ”şifonat” în film de către Dinică, cu ‘‘vreo două şuturi în fund şi trei pumni‘‘, dar de sărit a făcut-o un cascador profesionist. Iar peste alţi câţiva ani, juca alături de unul dintre idolii săi, Octavian Cotescu:

”Profesorul meu era directorul unei uzine din epoca comunistă, iar eu, şeful uteciştilor. Un utecist mai zgubilitic. În cele din urmă ajungem la secvenţa unei confruntări personale, în care directorul fabricii mă punea la punct cu o pereche zdravănă de palme. Ei bine, am luat la palme de la bietul Cotescu de mi se învineţiseră obrajii. În cele din urmă cineva a strigat <Dar dă-i bre, una zdravănă, să terminăm odată!>. Şi unde nu primesc o pereche de palme de mi s-au zdruncinat creierii şi am văzut toate stelele de pe cer.

Octavian Cotescu a venit imediat să-şi ceară scuze, dar eu, băţos, m-am ţinut tare: <Hai, dom‘le că totul e sub control>, deşi nu prea mă mai ţineam pe picioare. În fine. Ajunge filmul în faţa cenzorului. Şi ăsta i-a foc: <Unde aţi mai văzut, măi tovarăşi,ca directorul unei fabrici socialiste să-i aplice o mamă de bătaie unui coleg în loc argumentelor de partid>. Şi scena pentru care am luat o mamă de bătaie de neuitat a zburat din film în clipa imediat următoare!‘‘.

The post EXCLUSIV Actorul Mihai Malaimare voia să-și riște viata în filmul ”Explozia”, în 1973. A acceptat să fie aruncat în Dunăre, deși nu știa să înoate appeared first on IMPACT.ro.