SUA, cuvinte de laudă la adresa României

„Creşterea economică a României rămâne printre cele mai mari din Uniunea Europeană din 2010, aspect demn de menţionat, echipamentele de apărare şi conexe constituie o sursă principală de exporturi americane în România. În faţa invaziei brutale şi ilegale a ţării vecine de către Rusia, semnificaţia acestui fapt şi impactul său, de reasigurare a întregii regiuni a Mării Negre, nu pot fi subliniate îndeajuns.

Într-o măsură fără precedent, colaborarea dumneavoastră şi Parteneriatul Strategic şi Alianţa noastră ajută la stabilizarea unei părţi vitale a Europei, într-un moment esenţial”, a declarat oficialul american.

David Muniz a ținut să mai precizeze că toate companiile americane înregistrează un succes fulminant în România, iar pentru acest lucru trebuie mulțumit angajamentului guvernului faţă de transparenţă, care constituie baza competiţiei echitabile şi deschise.

La scurt timp după aceste declarații îmbucurătoare, preşedintele interimar al Senatului, Alina Gorghiu, a ținut să menționeze că Statele Unite rămân una dintre cele mai importante surse de investiţii străine directe în economia României.

„Parteneriatul nostru strategic reprezintă o investiţie în viitorul nostru. Ne angajăm şi aşteptăm cu nerăbdare o creştere a volumului investiţiilor. Doresc să transmit un mesaj puternic tuturor investitorilor americani că România este angajată în direcţionarea dialogului politic şi a acţiunilor care să ne îmbunătăţească cooperarea în domeniul energiei, securităţii, chiar şi în alte domenii ale economiei şi să permită oamenilor de afaceri americani să-şi crească investiţiile în România.

Prin urmare, dorinţa noastră este să urmărim o cooperare mai profundă şi la o scară mai largă, în fiecare dimensiune a registrului economic”, a spus aceasta.

Preşedintele interimar al Senatului a ținut să mai precizeze faptul că România știe cum să abordeze diversele obstacole politice şi economice care pot pune probleme în interiorul şi dincolo de graniţele noastre naţionale.

„Este clar pentru toată lumea că stabilitatea economică şi socială în orice societate democratică trebuie atinsă printr-un sistem de justiţie fiabil, eficient, accesibil şi imparţial. România a înţeles bine şi urmăreşte această condiţie pentru creşterea economică naţională”, a mai spus Alina Gorghiu.

Tot aceasta a mai notat că modul în care funcţionează un sistem de justiţie este extrem de important atât pentru cetăţenii unei ţări, ci şi pentru mediul său de afaceri. Așadar, obiectivul naţional trebuie susţinut de toate partidele politice democratice şi completat de acţiunea legislativă, fiindcă doar așa se formează o mare coaliţie guvernamentală.

În încheiere, s-a scos în evidență faptul că, în România, una dintre prioritățile de bază este legată de crearea unui sistem de justiţie care să răspundă atât nevoilor cetăţenilor români, cât şi cele ale sectorului privat.

The post România, considerată de SUA una dintre cele mai promiţătoare pieţe din Europa de Est: „Parteneriatul Strategic şi Alianţa noastră ajută la stabilizare, într-un moment esenţial” appeared first on IMPACT.ro.

Europa de est, afectată de criză

O încetinire bruscă a vânzărilor cu amănuntul și indicatorii de încredere în scădere arată că acum estul Europei este afectat de criza costului vieții, iar oamenii se confruntă cu realitatea dură, deoarece inflația de două cifre le afectează veniturile, în timp ce prețul alimentelor a crescut cu 15% – 22%, la fel ca și facturile pentru energie, potrivit unei analize Reuters.

În aceste condiții, oamenii sunt nevoiți să strângă cureaua. Astfel, polonezii își iau vacanțe mai scurte, cehii merg mai rar la restaurante, iar unii caută un al doilea loc de muncă, în timp ce în Ungaria, unde doar inflația alimentară a fost de 22,1% în iunie, oamenii reduc cheltuielile pentru alimente și cumpărăturile de bunuri de folosință îndelungată.

„Am intrat într-o zi la brutărie și o pâine costa 550 de forinți. Intru a doua zi și costa 650. Pentru numele lui Dumnezeu!”, a exclamat un pensionar din orașul Esztergom, din nordul Ungariei.

Ungaria stă cel mai prost

În Ungaria, creșterea vânzărilor cu amănuntul a încetinit la 4,5% anual în iunie, de la 10,9% în mai, vânzările de mobilă și produse electronice au scăzut cu 4,3%, ceea ce sugerează că impactul scutirilor uriașe de impozite și transferurilor fiscale date de guvernul premierului Viktor Orban înainte de alegerile din aprilie a dispărut.

„Gospodăriile au reacționat la creșterea costului vieții într-un mod semnificativ, iar consumul a început să încetinească”, a declarat Peter Virovacz, analist la ING din Budapesta.

Potrivit unui sondaj realizat de Banca Națională a Ungariei, băncile comerciale se așteaptă ca cererea de credite să scadă și condițiile de creditare să se înăsprească în a doua jumătate a anului. Un alt sondaj realizat de grupul de reflecție GKI a arătat că indicele de încredere al consumatorilor din Ungaria a ajuns în iulie la cel mai scăzut nivel din aprilie 2020, în timpul primului val al pandemiei de COVID-19.

În ce situație sunt Polonia și Cehia

Încetinirea cererii interne, creșterea ratelor dobânzilor, reducerea cheltuielilor guvernamentale și creșterea costurilor companiilor par să slăbească creșterea economică în Europa Centrală în a doua jumătate a acestui an și să le încetinească brusc în 2023.

Creșterea vânzărilor cu amănuntul din Polonia a încetinit la 3,2% anual în iunie, de la 8,2% în mai, în timp ce vânzările cu amănuntul ajustate în Cehia, excluzând mașini și motociclete, au scăzut cu 6,0% față de anul trecut în iunie, după o scădere de 6,6% în mai, potrivit celor mai recente date.

Economia Poloniei este de așteptat să crească cu 3,8% în acest an și 3,2% în 2023, conform previziunilor guvernamentale, în timp ce Banca Centrală cehă, prima care a oprit ciclul de majorare a ratelor dobânzilor, prezice o recesiune la începutul anului, deoarece economia se va contracta cu 0,4% în al patrulea trimestru al anului 2022 și cu 1% în primul trimestru al anului 2023.

„Scenariul nostru de bază include o recesiune ușoară, o recesiune tehnică, vem două trimestre la rând cu scădere. Ar fi o recesiune sănătoasă, care permite, de asemenea, reducerea inflației„, a spus guvernatorul Ales Michl.

Cel mai recent sondaj al agenției STEM din iunie a constatat că 80% dintre gospodăriile cehe si-au redus sau limitat achizițiile din cauza creșterii rapide a facturilor la energie.

The post Cum și-au făcut de cap statele din estul Europei, în timp ce Vestul strângea cureaua. Ungaria lui Viktor Orban stă cel mai rău appeared first on IMPACT.ro.

Soldați trimiși în Europa de Est pentru a combate agresiunea rusă

Li se vor alătura zeci de mii de trupe din NATO și alianța Forței Expediționare Comune, care include Finlanda și Suedia. Ministerul Apărării a declarat că acțiunea a fost planificată de mult și a fost îmbunătățită ca răspuns la invazia Rusiei asupra vecinului său la sfârșitul lunii februarie.

„Marea Britanie aduce o contribuție semnificativă la apărarea Europei și la descurajarea agresiunii ruse. Seria de exerciții ale armatei britanice este fundamentală pentru ambele. Amploarea desfășurării, împreună cu profesionalismul, pregătirea și agilitatea armatei britanice, vor descuraja agresiunea la o scară nemaivăzută în Europa în acest secol”, a declarat comandantul general al armatei de câmp Ralph Wooddisse, potrivit The Guardian.

Desfășurarea în Marea Britanie este de așteptat să ajungă la un vârf de aproximativ 8.000 de oameni care operează în Europa continentală între aprilie și iunie.

„Securitatea Europei nu a fost niciodată mai importantă. Aceste exerciții vor vedea trupele noastre să își unească forțele cu aliații și partenerii din NATO și Forța Expediționară Comună într-o demonstrație de solidaritate și forță într-una dintre cele mai mari desfășurări comune de după Războiul Rece”, a declarat secretarul apărării, Ben Wallace.

Trupe de la Husarii Regali ai Reginei au fost desfășurate și vor fi încorporate într-o brigadă blindată din Finlanda, care împarte o graniță terestră de 830 de mile cu Rusia. Exerciții alături de trupele americane au loc și în Polonia.

Armata ucraineană întărește securitatea la granița cu Transnistria

Armata ucraineană întărește securitatea la granița cu Transnistria, o regiune susținută de Rusia din Moldova, a declarat joi un purtător de cuvânt al armatei ucrainene.

„Forțele de apărare continuă să îndeplinească sarcinile de luptă stabilite pentru protejarea și apărarea Odesei și a regiunii Odesa. De asemenea, în special, am consolidat protecția frontierei de stat cu așa-numita Transnistria, unde provocările rusești continuă pentru a creează anumiți generatori de tensiune pentru Odesa și regiunea Odesa”, a declarat Serhii Bratchuk, purtătorul de cuvânt al administrației militare regionale Odesa, pentru Telegram joi.

La începutul acestei săptămâni, au avut loc o serie de explozii inexplicabile în anumite părți ale Transnistriei, pe care Ucraina le-a descris drept o provocare planificată a serviciilor de securitate ruse. Joi, purtătorul de cuvânt al Ministerului rus de Externe, Maria Zakharova, a respins afirmațiile „senzaționale” conform cărora Rusia pregătește o ofensivă folosind trupele sale staționate în regiune, precum și recruții din Transnistria.

The post 8.000 de soldați urmează să fie trimiși din Marea britanie în Europa de Est pentru exerciții extinse appeared first on IMPACT.ro.

„Amenințarea Omicron rămâne ridicată”

OMS îndemnă autoritățile să convingă populația să se vaccineze și să nu renunțe la toate măsurile de prevenție, deoarece Europa de Est va fi lovită de un nou val de infectări cu varianta Omicron. În ultimele două săptămâni, cazurile de COVID-19 s-au dublat în Armenia, Azerbaidjan, Belarus, Georgia, Rusia și Ucraina, a declarat directorul regional al OMS pentru Europa, Hans Kluge.

Avertimentul vine într-un moment în care mai multe țări din Europa, printre care Cehia și Polonia, au anunțat că vor relaxa restricțiilor COVID-19 începând din luna martie, dacă numărul zilnic de cazuri va continua să scadă.

Agenția a subliniat, însă, nevoia menținerii măsurilor precum testarea rapidă și purtarea măștii, spunând că peste 165 de milioane de cazuri de COVID-19 au fost înregistrate până acum în regiunea europeană a OMS, cu 25.000 de decese în ultima săptămână.

„Valul de Omicron și Delta circulă încă pe scară largă în est, această situație este îngrijorătoare și nu este momentul să ridicăm măsurile despre care știm că funcționează în reducerea răspândirii COVID-19”, a spus Hans Kluge, potrivit Reuters.

O jumătate de milion de decese de la apariția Omicron

Oficialul OMS a cerut, de asemenea, guvernelor să examineze motivele locale pentru ratele scăzute de vaccinare. Mai puțin de 40% dintre cei cu vârsta peste 60 de ani din Bosnia și Herțegovina, Bulgaria, Kârgâzstan, Ucraina și Uzbekistan și-au finalizat schema de vaccinare împotriva COVID-19, a adăugat acesta.

Hans Kluge a mai precizat că în Bulgaria, Georgia şi Macedonia de Nord, mai puţin de 49% din personalul medical a primit cel puţin o doză de vaccin anti-COVID.

Organizația Mondială a anunțat săptămâna trecută că numărul deceselor de la descoperirea variantei Omicron, în noiembrie 2021, a ajuns la o jumătate de milion, numind acest bilanț „mai mult decât tragic”.

Aproape 5,75 milioane de oameni au murit din cauza Covid-19 de la apariția sa în China, în decembrie 2019, potrivit unui bilanţ AFP

The post OMS atrage atenția: „Un nou val de infectări cu varianta Omicron se îndreaptă spre Europa de Est”. Țările în care cazurile s-au dublat într-o săptămână appeared first on IMPACT.ro.

SUA trimit trupe în Europa de Est

Rusia a cerut Occidentului ca NATO să oprească expansiunea în zona estică și să-și retragă trupele din România și Bulgaria. Însă președintele Joe Biden a aprobat, oficial, desfășurări suplimentare de trupe americane în Europa de Est, iar Pentagonul urmează să anunțe că acestea vor fi trimise „în următoarele zile”, au declarat oficiali americani.

Desfășurările reprezintă o dovadă de sprijin față de aliații NATO care se simt amenințați de mișcările militare ale Rusiei la granița cu Ucraina. Se așteaptă ca Pentagonul să anunțe că mii de trupe americane suplimentare se vor desfășura în locații din Europa și vor include aproximativ 2.000 de soldați americani în Polonia și alte câteva mii în țările din sud-estul NATO, inclusiv în România, au mai spus oficiali americani, pentru CNN.

În țara noastră ar urma să ajungă 1.100 de soldați americani.

SUA au pus 8.500 de soldați în alertă maximă

SUA au pus 8.500 de soldați în alertă maximă în cazul în care este nevoie rapid de forțe americane. Dar SUA și NATO au zeci de mii de alte trupe deja în Europa, pe care le pot folosi pentru orice desfășurare suplimentară pentru a sprijini aliații est-europeni. Unele dintre trupele care vor fi dislocate în curând sunt deja staționate în Europa, au spus sursele, în timp ce altele vor veni din SUA .

Săptămâna trecută, SUA și câțiva aliați au discutat pentru a desfășura alte mii de trupe în țările NATO din Europa de Est înainte de orice posibilă invazie rusă, ca dovadă de sprijin în fața agresiunii Moscovei.

Președintele Joe Biden a declarat pe 28 ianuarie că va muta forțele „în termen scurt”, deoarece Rusia și-a consolidat forțele în apropierea graniței cu Ucraina, stârnind temeri că ar putea invada din nou această țară, așa cum a procedat și în 2014.

The post Joe Biden a aprobat oficial trimiterea trupelor americane în Europa pe fondul amenințării Rusiei. 1000 de soldați vor ajunge în România appeared first on IMPACT.ro.

Rusia acuză NATO după ce a pus soldați în alertă

Rusia a declarat că urmărește cu mare îngrijorare situația din Ucraina, după ce Statele Unite au pus 8.500 de militari în alertă pentru a fi gata să se desfășoare în Europa, în cazul escaladării crizei din Ucraina.

Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a acuzat Washingtonul că a alimentat tensiunile din Ucrainei, subliniind că această criza este cauzată, mai degrabă, de acțiunile SUA și ale NATO, decât de cele ale Rusiei, care a adunat zeci de mii de trupe în apropierea graniței cu Ucraina, notează Reuters.

„Este foarte îngrijorător să privim aceste acțiuni americane. Statele Unite provoacă o exacerbare a tensiunilor”, a declarat Dmitri Peskov, purtătorul de cuvânt al Kremlinului.

Acesta a mai spus că președintele Vladimir Putin va vorbi în această săptămână cu omologul său francez Emmanuel Macron, care intenționează să discute și cu președintele ucrainean Volodimir Zelenski. Mai mult, Rusia așteaptă săptămâna aceasta un răspuns scris al SUA la solicitările sale pe care le-a prezentat Occidentului, însă unele dintre ele au fost respinse de Washington, fiind considerate inacceptabile.

NATO consolidează apărarea în Europa de Est

Statele occidentale acuză Rusia că plănuiește un nou atac asupra Ucrainei, pe care a invadat-o în 2014. Moscova neagă un astfel de plan, dar spune că ar putea întreprinde acțiuni militare nespecificate dacă Occidentul nu îi îndeplinește cererile de garantare a securității, inclusiv promisiunea că NATO nu va  accepta niciodată Ucraina.

În aceste condiții, NATO a declarat că a pus 8.500 de militari în așteptare, iar aceștia ar putea fi pregătiți în cinci zile pentru a consolida forța de reacție rapidă a alianței militare formată din 40.000 de soldați. De asemenea, NATO consolidează apărarea în Europa de Est cu mai multe nave și avioane de luptă. Rusia a numit aceste mișcări drept „isterie” occidentală.

The post Kremlinul spune că urmărește cu mare îngrijorare acțiunile SUA asupra Ucrainei. „Washingtonul provoacă o exacerbare a tensiunilor” appeared first on IMPACT.ro.

NATO întărește apărarea în Europa de Est

În ultimele zile, membrii alianței au anunțat desfășurări în Euroa de Est și vor să trimită nave și avioane de luptă, după ce Moscova a adunat aproximativ 100.000 de soldați la granița cu Ucraina, deși neagă orice intenție de a ataca această țară.

Spania trimite nave care se vor alătura forțelor navale NATO și ia în considerare desfășurarea de avioane de luptă în Bulgaria, în timp ce Franța este dispusă să trimită trupe în România, iar din aprilie, Țările de Jos vor trimite două avioane de luptă F-35 în Bulgaria.

„NATO va continua să ia toate măsurile necesare pentru a proteja și a apăra toți aliații, inclusiv prin consolidarea părții de est a alianței”, a declarat Jens Stoltenberg, secretarul general al NATO, notează Reuters.

Rusia acuză Occidentul de „isterie”

După ce a creat criza din Ucraina, Rusia susție că acțiunea NATO reprezint o dovadă incontestabilă că Moscova este ținta și nu este ea cea care instigă la agresiune. De asemenea, Kremlinul a acuzat Occidentul de „isterie” și de faptul că împrăștie informații false.

„În ceea ce privește acțiunile specifice, vedem declarații ale Alianței Nord-Atlantice despre întărire, desfășurare de forțe și resurse către flancul estic. Toate acestea arată faptul că tensiunile sunt în creștere. Acest lucru nu se întâmplă din cauza a ceea ce facem noi, Rusia. Toate acestea se întâmplă din cauza a ceea ce fac NATO și SUA și din cauza informațiilor pe care le răspândesc”, a declarat purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov.

Rusia a determinat Occidentul să se așeze la masa trativelor după ce a adunat zeci de mii de trupe la granița cu Ucraina și a cerut garanții de securitate. De asemenea, mai vrea ca NATO să interzică aderararea Ucrainei la Alianța Nord-Atlantică, dar și să retragă trupele din fostele țări comuniste din Europa de Est, care i s-au alăturat după Războiul Rece.

Washingtonul a spus despre aceste cereri că sunt inacceptabile, dar este gata să discute despre alte idei privind controlul armelor și desfășurarea de rachete. În schimb, Rusia așteaptă un răspuns scris al SUA săptămâna aceasta, după ce discuțiile de vinerea trecută, a patra rundă din această lună, nu au dus la niciun rezultat.

The post Crește tensiunea în Ucraina. NATO întărește flancul est-european, în timp ce Rusia acuză Occidentul de „isterie” appeared first on IMPACT.ro.