În Bulgaria, astăzi au loc alegeri parlamentare anticipate: secțiile de votare se închid la ora 19:00, aceeași ca la București, urmate de sondajele la ieșirea din urne.

Urnele de votare s-au deschis în Bulgaria la ora 7:00, noul partid Bulgaria Progresistă, al fostului președinte Rumen Radev, fiind favorit.

Acesta este al optulea vot anticipat din ultimii 5 ani, un semn al nivelului ridicat de instabilitate politică legat de un Parlament tradițional extrem de fragmentat, incapabil să stabilească majorități solide capabile să asigure guverne stabile și de lungă durată.

24 de partide și coaliții concurează pentru cele 240 de locuri din Adunarea unicamerală de la Sofia, dintre care 5, conform sondajelor, se așteaptă să depășească pragul electoral de 4%.

Toate casele de sondare prevăd o victorie pentru coaliția Bulgaria Progresistă, a lui Radev, cu aproximativ 33%, ceea ce este mai puțin decât majoritatea absolută.

În ianuarie anul trecut, Rumen Radev (62 de ani), într-o mișcare fără precedent, și-a anunțat demisia din funcție, declarându-și intenția de a „distruge modelul oligarhic și de a lupta împotriva mafiei care s-a infiltrat la toate nivelurile de guvernare din țară”.

Radev, fost comandant al forțelor aeriene, a declarat acum două zile că „ajutorul militar nu ar trebui acordat Ucrainei”, o atitudine care îl apropie dca discurs de pro-rusul Viktor Orban, recent alungat de la putere în Ungaria.

„Nu sunt pro-rus, am o poziție pro-bulgară, care este realistă. În ceea ce privește Kievul, se iau decizii pripite, fără a lua în considerare consecințele. Acest lucru duce Bulgaria și UE spre o criză”, a specificat Radev.

Potrivit agențiilor de știri, noutatea votului de astăzi este dispariția partidului conservator GERB, care a dominat politica bulgară timp de peste un deceniu. O altă evoluție majoră ar putea fi predicția că, pentru prima dată, Partidul Socialist (BSP) riscă să fie exclus din Parlament.

Aceste alegeri anticipate din Bulgaria au loc pe fondul stagnării economice și al tulburărilor sociale cauzate de creșterea costului vieții în urma introducerii monedei euro, la începutul anului.

Se așteaptă o prezență la vot mai mare, în jur de 55% dintre alegători, comparativ cu 45% la alegerile anterioare. Cei aproximativ 6,5 milioane de alegători, inclusiv mulți care locuiesc în străinătate, vor putea vota la peste 12.000 de secții de votare din întreaga țară și 500 în străinătate, până la ora 20:00, primele sondaje la ieșirea din urne fiind așteptate în această seară.

The post Bulgarii îl aleg pe „noul Orban” al Europei appeared first on IMPACT.ro.

Procentul românilor care ar vota cu PSD dacă alegerile ar fi mâine

Așadar, s-a aflat care dintre partidele din România ar obține cele mai multe voturi, dacă mâine ar fi organizate alegeri parlamentare. Potrivit celui mai nou sondaj de opinie realizat de INSCOP, Partidul Social Democrat se află pe primul loc în preferințele românilor.

PSD este urmat la mare distanță, de aproape 10 procente, de PNL, iar AUR este foarte aproape de locul 2. USR este situat pe locul 4, la distanță de aproape 10 procente de AUR. Surpriza, dacă mâine ar fi organizate alegeri parlamentare, vine și din partea UDMR, care nu ar mai atinge pragul de intre în Parlament, la fel ca partidele Pro România şi PMP.

Iată cum ar vota românii dacă ar fi organizate mâine alegeri parlamentare:

• PSD: 30,4%
• PNL: 21,6%
• AUR: 19,1%
• USR: 10,9%
• UDMR: 4,3%
• Partidul Pro România: 3%
• PMP: 2,9%
• Partidul Verde / Verzii: 2,7%
• PER: 1,6%
• Partidul SOS România: 0,9%
• Forța Dreptei: 0,7%
• REPER: 0,1%
• Independenți: 0,3%
• Alții: 1,5%

Românii, interesați de mediu

Sondajul realizat de INSCOP Research, la comanda Partidului Verde, surprinde și percepția românilor legată de problemele de mediu.

• 79,5% dintre români apreciază ca in Romania ultimilor 30 de ani au avut loc schimbări climatice mari și foarte mari
• 70% consideră că aceste schimbări sunt generate de om, de activitatea economică
• 67% sunt îngrijorați de seceta severă și perioadele de caniculă
• 73% consideră că facturile la utilități au costuri/taxe ascunse
• 81% dintre români sunt împotriva defrișărilor de păduri pentru deschiderea a noi exploatări pe bază de cărbune
• 49 % dintre români ar folosi mai des transportul in comun pentru a ajuta la protecția mediului
• 90% dintre români vor înființarea unui Tribunal de Mediu care să judece infracțiunile de mediu
• 50% sunt de acord cu legalizarea canabisului în scopuri medicinale

Sondajul a fost realizat in perioada 1 – 13 februarie 2023, iar datele au fost culese prin metoda CATI (interviuri telefonice), volumul eșantionului simplu aleatoriu, fiind de 1000 de persoane, reprezentativ pe categoriile socio-demografice semnificative pentru populația neinstituționalizată a României, cu vârsta de 18 ani și peste. Eroarea maximă admisă a datelor este de ± 3.1 %, la un grad de încredere de 95%.

The post Sondaj: procentul românilor care ar vota cu PSD dacă alegerile ar fi mâine. AUR urcă tot mai mult appeared first on IMPACT.ro.

Benjamin Netanyahu, aproape de câștigarea alegerilor parlamentare

Sondajele efectuate de trei posturi de televiziune israeliene majore au indicat că Netanyahu și aliații săi vor obține 61 de locuri în parlament, suficiente pentru a forma un nou guvern. „Trebuie să așteptăm până dimineață”, le-a spus Netanyahu susținătorilor săi după ce au ieșit de la urne.

Netanyahu, care este judecat pentru corupție, ar putea lupta împotriva acuzațiilor în calitate de prim-ministru, crescând asftel șansele de a evita condamnarea sau închisoarea, în timp ce oponenții săi îl consideră o amenințare gravă la adresa instituțiilor democratice ale Israelului și a statului de drept, notează Associated Press. Benjamin Netanyahu a mai fost premierul Israelului timp de aproape 12 ani.

Ce mai arată sondajele

De asemenea, sondajele au arătat că partidul Sionismului Religios de extremă-dreapta al lui Itamar Ben-Gvir este creditat cu 14 locuri în Knesset. Ben-Gvir este un discipol al unui rabin rasist care a fost asasinat în anii 1990 și a promis o linie dură împotriva palestinienilor.

Formaţiunea Lista Arabă Unită (Ra’am) este creditată cu cinci mandate. Arabii alcătuiesc aproximativ 20% din populația Israelului și au fost un factor cheie în blocarea lui Netanyahu în ultimele alegeri, dar de data aceasta votul lor a fost împărțit între trei facțiuni diferite, fiecare dintre acestea fiind expusă riscului de a scădea sub prag, ceea ce ar însemna că acele voturi au fost irosite.

„Deși exit-poll-urile pot indica o tendință, este important de menționat că au existat discrepanțe între aceste sondaje și rezultatele reale în rundele trecute ale alegerilor”, a declarat Yohanan Plesner, președintele Institutului pentru Democrație din Israel.

Prezență record la urne

Dar dacă rezultatele vor rămâne așa, următorul guvern „este pregătit să propună o serie de reforme care ar urma să politizeze sistemul judiciar și să slăbească controalele și echilibrele care există între ramurile guvernamentale și să servească drept componente fundamentale ale democrației israeliene”, a adăugat acesta.

Cu două ore înainte de închiderea urnelor, prezența la vot a fost de 66,3%, cu peste cinci puncte mai mare decât la aceeași oră la alegerile din 2021 și cea mai ridicată de după 1999, când principala problemă a fost procesul de pace cu palestinienii.

Aproximativ 6,7 milioane de alegători înscriși pe listele electorale au fost chemați să desemneze al 25-lea parlament unicameral al Israelului, Knesset, cu 120 de deputați, în cursă fiind înscrise 39 de partide.

The post Rezultate exit-poll la alegerile parlamentare din Israel: Partidul lui Benjamin Netanyahu ar putea reveni la conducere. Prezență record la urne appeared first on IMPACT.ro.

Cine va conduce România după 2024

Președintele PSD, Marcel Ciolacu, este ferm convins că partidul condus de el va guverna România și după anul 2024. Chiar dacă până și unii dintre colegii săi de partid s-au arătat destul de pesimiști, Marcel Ciolacu spune sus și tare că PSD va fi la guvernare, fie cu PNL, fie de unul singur. Declarațiile au avut loc sâmbătă, la Conferinţa Judeţeană de Alegeri a PSD Bacău.

„Dacă vom avea maturitatea de a ne respecta ca şi parteneri – şi eu cred că nu există altă soluţie până în 2024, decât actuala coaliţie politică – vom avea o şansă şi după 2024. PSD va conduce România şi după 2024, indiferent dacă cu PNL sau fără PNL”, a afirmat preşedintele PSD.

Marcel Ciolacu s-a contrazis cu colegii săi de partid

Marcel Ciolacu a șocat audiența, după ce a declarat chiar că PSD va obține la alegerile parlamentare din 2024 un scor de peste 40%. Liderul de partid l-a contrazis astfel pe colegul său, Dragoș Benea, președinte PSD Bacău, care a spus că PSD s-a erodat odată ce a decis să intre la guvernare, alături de PNL.

„Vorbea Dragoş că în 2024 am fi avut de ales să avem 40% la alegeri şi am ales totuşi să nu avem 40% şi să intrăm la guvernare şi să dăm această coerenţă actului de guvernare şi o eficienţă categoric aşteptată atât de către români cât şi de mediul de afaceri. Nu sunt aşa convins! Eu sunt ferm convins că, împreună, în echipă, vom depăşi 40% în 2024 chiar dacă ne-am implicat la guvernare”, a mai spus liderul PSD, potrivit Agerpres.

Marcel Ciolacu a participat, sâmbătă, la Bacău, la conferinţa de alegeri a filialei judeţene a PSD, unde eurodeputatul Dragoş Benea a fost ales pentru încă un mandat în fruntea organizaţiei social-democrate.

The post Cine va conduce România după 2024. Avertismentul lansat de conducerea PSD appeared first on IMPACT.ro.

Ce arată primele estimări

Update duminică, 2 octombrie 2022, ora 23:50. Conform primelor estimări, făcute pe baza sondajelor de la ieșirea de la urne, realizate de Gallup International și Alpha Research, partidul centru-dreapta GERB al fostului prim-ministru Boyko Borisov a obținut 24,6% – 25,5% din voturi.

Conform sondajelor, principalul rival al GERB, partidul reformist We Continue the Change, condus de Kiril Petkov, al cărui guvern de coaliție a căzut în iunie, s-a situat pe locul al doilea, cu 18,9 – 19,9%.

Bulgarii, chemați la vot

Secțiile de votare au fost deschise duminică, la ora 7 dimineața, dar, după o campanie slabă, prezența la vot este de așteptat să fie scăzută din cauza apatiei alegătorilor și a dezamăgirii că politicienii nu reușesc să formeze o coaliție guvernamentală viabilă.  În total, sunt 6.624 de candidaţi pentru un loc în parlament, dintre care 4.670 sunt bărbaţi, iar 1.954 sunt femei. În Parlament sunt 240 de locuri.

Sondajele dinaintea scrutinului sugerează că până la opt partide ar putea trece pragul de 4% pentru a intra într-un parlament fragmentat, în care grupurile populiste și pro-Rusia și-ar putea crește reprezentarea, notează Associated Press.

Alegerile anticipate au loc după ce o coaliție fragilă condusă de premierul pro-occidental Kiril Petkov a fost înlăturată prin moţiune de cenzură, în iunie. El a susținut apoi că Moscova a folosit tactici de „război hibrid” pentru a schimba guvernul, deoarece refuza să plătească facturile la gaz în ruble și a ordonat expulzarea masivă a diplomaților ruși din Bulgaria.

Ce arată sondajele de opinie

O prezență scăzută la vot favorizează fostul partid de guvernământ GERB, al fostului premier Boiko Borisov, în vârstă de 63 de ani, care a câştigat cinci alegeri din 2009 până în aprilie anul trecut, iar acum are șanse să termine pe primul loc.

Un sondaj recent realizat de Gallup International a clasat GERB pe primul loc cu 25,8%, urmat de principalul său rival, partidul „Continuăm Schimbarea” al lui Kiril Petkov, cu 16,6%.

Mulți bulgari împărtășesc sentimente pro-ruse, ceea ce oferă un teren fertil pentru propaganda agresivă a Kremlinului în țara balcanică. Războiul din Ucraina a fost printre subiectele principale ale acestei campanii și apelurile liderului partidului pro-rus Vazrazhdane, Kostadin Kostadinov, pentru „neutralitatea deplină” a Bulgariei în război, sau apelurile la renegocierea relațiilor cu UE, atrag mulți alegători.

The post Primele estimări după alegerile legislative din Bulgaria. Ce partid se îndreaptă către reușită după rezultatele exit-poll appeared first on IMPACT.ro.

De la ce vârstă ar putea vota tinerii

Termenul pentru dezbatere şi vot al propunerii legislative a fost pe 4 septembrie, iar nota de adoptare tacită a fost citită în plen de preşedintele interimar al Senatului Alina Gorghiu. Propunerea a fost iniţiată de parlamentari PNL, USR, AUR, dar şi de deputați neafiliaţi.

Astfel, vârsta de la care tinerii pot vota ar putea fi redusă de la 18 ani, cât este în prezent, la 16 ani. Proiectul de lege modifică Legea nr. 115/2015 pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale astfel încât „au dreptul de a alege cetăţenii români care au împlinit vârsta de 16 ani, inclusiv cei care împlinesc această vârstă în ziua alegerilor”.

De asemenea, se propune modificarea art. 5 alin. (5) din Legea nr. 33/2007 privind organizarea şi desfăşurarea alegerilor pentru Parlamentul European, astfel încât „cetăţenii români care au vârsta de 16 ani, împliniţi până în ziua de referinţă inclusiv, au dreptul de a alege membri din România în Parlamentul European”.

Țările în care tinerii cu vârsta sub 18 ani vota la alegeri

Potrivit inițiatorilor proiectului, unul dintre motivele pentru reducerea vârstei de vot se referă la faptul că autoritățile pun semnul egal între tinerii cu vârsta de 16 ani și adulți atunci când vine vorba despre responsabilități fiscale sau de răspunderea penală. Guvernul, însă, a transmis că nu susţine iniţiativa, deoarece ar fi contrară prevederilor constituţionale.

De-a lungul timpului, a existat o tendință de scădere a vârstei de vot. În martie 2022, Parlamentul European a ajuns la un compromis privind alegerile europene, care prevede reducerea vârstei de vot la 16 ani pentru toate statele membre ale UE, cu excepția cazului în care acestea nu sunt de acord, potrivit europa.eu.

Până acum doar Austria, urmată de Malta și Belgia, acordă dreptul tinerilor de 16 și 17 ani să voteze la alegerile pentru Parlamentul European. Iar Austria și Grecia permit tinerilor de 17 ani să voteze și la alegerile naționale.

The post Reducerea vârstei de la care tinerii pot vota la alegerile locale şi europarlamentare. Senatul a adoptat proiectul de lege appeared first on IMPACT.ro.

Partidul condus prin inteligența artificială

Evoluțiile tehnologiei ne uimesc pe zi ce trece și sunt pe cale să revoluționeze și sistemul politic. Partidul Sintetic din Danemarca a apărut după ce un soft de inteligență artificială a analizat toate publicațiile redactate de partidele daneze în ultimii 50 de ani și a venit cu o propunere de program politic care reprezintă viziunile unei persoane „obișnuite”.

Printre proiectele pe care și le-a propus robotul se numără instaurarea unui venit minim universal, cu o valoare de două ori mai mare decât salariul mediu din prezent. La acesta se adaugă formularea unui nou obiectiv în programele ONU, care le permite oamenilor și algoritmilor să coexiste.

Partidul Sintetic a transmis că va organiza prima reuniune electorală pentru public uman în luna septembrie. Încă nu se știe ce șanse are să prindă un loc în Parlamentul danez. „Este o modalitate de a imita şi de a simula procesul politic de la un capăt la altul, dar într-o confruntare directă cu aparatul legislativ”, a declarat Asker Bryld Staunaes, un artist membru în colectivul Computer Lars.

O aluzie la sutele de partide daneze

Prin poziționarea drept partid anti-politic, Partidul Sintetic este, în același timp, o ironie la adresa sutelor de partide marginale daneze, multe dintre acestea fiind mai degrabă o farsă sau o satiră la adresa societății decât un partid propriu-zis.

În Danemarca sunt în prezent 230 de micro-partide, printre care se numără și Partidul Sintetic. Acesta nu a adunat încă cele peste 20.000 de semnături necesare pentru a putea să intre pe liste pentru alegerile parlamentare de anul viitor. Este dificil de estimat dacă va reuși să adune numărul necesar de semnături până anul viitor, având în vedere că în prezent are doar patru.

În cazul în care va câștiga un loc în Parlament, Partidul Sintetic a transmis că va numi un reprezentant pentru a asigura legătura între partea de inteligență artificială și partea ce ține de dezbateri politice organizate în Parlament. Deocamdată, singurii membri ai Partidului Sintetic sunt artiștii din colectivul Computer Lars, compania care s-a ocupat de crearea softului, și colaboratorii acestora.

The post Viitorul e mai aproape decât credeam. Un robot candidează la alegerile parlamentare. Ce le promite cetățenilor pentru a câștiga cursa electorală appeared first on IMPACT.ro.

PSD, cel mai votat partid

Conform sondajului, dacă duminica viitoare ar avea loc alegeri parlamentare cei mai mulți ar vota cu PSD – 37%, urmat fiiind de PNL -23%, AUR – 11%, USR – 9% și UDMR – 5%.

Nu intra în Parlament PMP -4%, PUSL – 3%, Forța Dreptei – 2%, Alianța pentru Patrie – 2%, PRO România – 1% și REPER – 1%.

Se constată că partidele nou înființate de Ludovic Orban, Liviu Dragnea, Victor Ponta sau Dacian Cioloș nu au mari șanse de a face pragul electoral, la viitoarele alegeri, scrie PS News.

Încrederea în politicieni, în scădere

În topul politicienilor, conduce liderul PSD și președintele Camerei Deputaților, Marcel Ciolacu – 25%, urmat de premier care este și șeful PNL, Nicolae Ciucă – 18%, pe a treia poziție aflând-se preşedintele Klaus Iohannis – 15%.

Urmează liderul AUR, George Simion -11%, Cătălin Drulă (USR) -9%, Ludovic Orban (Forța Dreptei) – 8%, Dacian Cioloș (REPER) – 6%.

Putem observa că între 61 și 75% este la această oră neîncrederea românilor în politicieni.

Sondajul Avangarde a fost realizat în perioada 22 – 31 iulie, pe un eșantion de 902 subiecți prin metoda CATI (interviuri telefonice). Eroarea maximă de eșantionare, la un nivel de încredere de 95%, este de +/- 3,4%

The post Sondaj Avangarde. Ultimele poziționări în politica dâmbovițeană. Cel mai bun partid, cel mai bun politician appeared first on IMPACT.ro.

Scenarii pentru guvernarea Franței

Majoritatea absolută este de 289 de parlamentari, din totalul de 577 de mandate ale Adunării Naţionale, dar partidul liderului francez va avea 245 de locuri. În acest context, ministrul de Finanțe Bruno Le Maire a numit rezultatul un „șoc democratic” și a adăugat că, în cazul în care alte blocuri nu vor coopera, „acest lucru ne-ar bloca capacitatea de a adopta reforme și de a proteja francezii”.

Acum, nu există un scenariu în Franța despre cum se vor desfășura lucrurile, deoarece ultima dată când un președinte nou ales nu a reușit să obțină o majoritate totală la alegerile parlamentare a fost în 1988. Președintele francez și aliații săi trebuie să decidă acum dacă vor o alianță cu conservatorii Les Republicains, care au ajuns pe locul patru, sau conduc un guvern minoritar, care va trebui să negocieze proiecte de lege cu alte partide, de la caz la caz. În cele din urmă, Emmanuel Macron ar putea convoca alegeri anticipate dacă va apărea un blocaj legislativ. informează Reuters.

„Rezultatul este un risc pentru țara noastră, având în vedere provocările cu care trebuie să ne confruntăm”, a spus premierul Elisabeth Borne, adăugând totodată că de luni, tabăra lui Macron va lucra pentru a face alianțe.

Cine este Jean-Luc Melenchon, simpatizantul lui Troțski

Unite în spatele lui Jean-Luc Melenchon, partidele de stânga au fost pe cale să-și tripleze scorul de la ultimele alegeri legislative din 2017.  Cei care s-au prezentat la urne au votat astfel încât nici unul dintre blocurile politice să nu se apropie de o majoritate.

Cu aproximativ 130 de locuri, alianța lui Jean-Luc Melenchon va fi cea de-a doua formațiune din Adunarea Națională. Acesta și-a început campania pentru alegerile parlamentare în orașul Marsilia, care este adesea văzut ca un simbol al bătăliei dintre popor și elitele pariziene.

„Înfrîngerea partidului prezidențial este completă și nu se observă o majoritate clară. Este eșecul Macronismului și eșecul moral al celor care ne țin prelegeri”, a declarat Melenchon, potrivit Reuters.

Acesta a făcut campanie pentru scăderea vârstei de pensionare de la 62 la 60 de ani, creșterea salariului minim și limitarea prețurilor la produsele esențiale. Dar în cadrul alianței există diferențe majore, de la Europa la energia nucleară și poliție.

„Oamenii trebuie să înceteze să aleagă parlamentari marionete care își ridică mâinile ca niște animale de companie de fiecare dată când guvernul le cere să facă reduceri de buget”, spunea Melenchon la începutul campaniei.

Liderul de extrema stângă, un personaj controversat

Dar întrebarea este acum dacă alianța poate rezista. Partidul lui Melenchon, care se preconizează că va avea 90 de parlamentari, ceva mai puțini decât au arătat sondajele de opinie, va dori să conducă stânga în Parlament. Însă, având în vedere că socialiștii și verzii pot să-și creeze propriile grupuri parlamentare, nu este clar dacă vor sprijini partidul lui Melenchon în toate problemele.

Liderul de extrema stângă nu este străin de controversele din Franța. El este anti-SUA și anti-imperialist, fiind fascinat de oamenii puternici din America Latină, precum Fidel Castro din Cuba sau Hugo Chavez din Venezuela.

De-a ligul timoului, crizele sale de furie au ridicat întrebări cu privire la aptitudinile lui de a conduce. În 2018, și-a șocat chiar și susținătorii când a urlat la un ofițer de poliție în timpul unei percheziții la sediul său de campanie din cauza unor acuzații cu locuri de muncă false. Un an mai târziu, un tribunal din Paris l-a condamnat la trei luni de închisoare cu suspendare, notează Politico.

Câțiva membri ai partidului au confirmat că anturajul său a dezvoltat strategii pentru a-l învăța să-și stăpânească izbucnirile, pe care, uneori, la folosește pentru a atrage atenția, el fiind orice altceva decât plictisitor, mai ales în confruntările televizate.

Jean-Luc Melenchon s-a născut în Marocul controlat de francezi în 1951 și a suferit de dificultăți de auz nediagnosticate. El a spus că era „pe altă planetă” în copilărie și a dezvoltat abilitatea de a „citi fețele și chiar mințile oamenilor”.

The post „Lovitură democratică” în Franța. Macron a pierdut în fața partidelor extremiste. Scenarii privind noua majoritate în Parlament appeared first on IMPACT.ro.

Cel mai recent sondaj CURS indică în cine au încredere românii

Politicienii din țara noastră analizează cu mare atenție nivelul de încredere al românilor în partidele pe care le reprezintă. Mai cu seamă în perioadele în care se apropie noi alegeri importante. Pentru a se asigura că electoratul necesar pentru a obține voturile dorite este aliniat la așteptările lor, politicienii organizează sondaje de opinie prin care „iau pulsul populației”. Astfel, cel mai recent sondaj CURS arată în cine au încredere românii în prezent, dezvăluind care sunt partidele aflate pe primele locuri în top.

Deocamdată, PSD, partidul condus de Marcel Ciolacu, este cel care rămâne pe primul loc în opțiunile electorale ale românilor, dacă alegerile parlamentare ar urma să aibă loc în duminica ce urmează. Social-democrații ar putea obține astfel 35% din voturi, arată acest sondaj. Pe de altă parte, în topul încrederii în partidele politice urmează PNL, liberalii obținând 23% din voturi, într-o tendință de creștere față de lunile anterioare. Totuși, AUR a ajuns aproape la jumătate față de luna ianuarie, înregistrând 12% din voturi. Alianța este urmată de USR, care ar obține 11% din voturile electoratului.

În plus, PMP, care la precedentul sondaj înregistra 4% dintre voturi, ar reuși să atingă pragul electoral pentru a intra în Parlament, cu 5 %. De asemenea, partidul fostului premier Victor Ponta, Pro România, ar putea să obțină un rezultat de 3% din voturi, în timp ce Partidul Umanist social-liberal, ar convinge 2% din electorat să îl voteze. Cele mai slabe șanse ar fi în cazul partidului lui Liviu Dragnea, Alianţa pentru Patrie, şi în cel al lui Ludovic Orban, Forţa Dreptei, care au fiecare câte 1%.

Actuala alianță de guvernământ, mult mai apreciată în comparație cu cea precedentă

Chestionarul completat de români în cadrul sondajului CURS indică și faptul că respondenții au o părere mai bună despre actuala alianță de guvernare, PSD-PNL, față de alianța precedentă PNL-USR. Aproximativ 6% dintre românii chestionați au spus că actuala alianță politică este „foarte utilă”, în timp de 38% dintre ei susțin că este „utilă”. Pe de altă parte, numai 4% dintre cei chestionați consideră că PNL-USR a reprezentat o alianță „foarte utilă” și numai 19% ar fi fost „utilă”.

În cadrul sondajului, românii spun că au încredere în Biserică în proporție de 67% și în armată, într-un procent de 64%. Pe de altă parte, la polul opus se situează politicienii, care beneficiază de încrederea românilor într-un procent de 10%, iar Parlamentul doar 16%.

Sondajul realizat de CURS a fost comandat de către PNL și a avut loc în perioada 28 martie – 11 aprilie. Pentru obținerea datelor a fost utilizat un eşantion de 2.750 de repondenţi în vârstă 18 ani şi peste, faţă-în-faţă, la domiciliul respondenţilor. Marja de eroare este de +/-1,9%.

The post Surpriza din ultimul sondaj CURS. În cine au încredere românii, AUR a început să scadă appeared first on IMPACT.ro.