Subiectul acesta a fost dezbătut și în cadrul Interviurilor Impact.ro cu președintele Consiliului Național al Elevilor, Robert Avram.

„O astfel de acțiune are consecințe asupra psihicului unui elev, care se poate reface mai rapid sau mai lent”

Acțiunile de verificare pot deveni un act de bullying în sine. Este foarte important ca aceste demersuri de prevenire a unor acte de violență să fie efectuate doar de către autorități și cu un motiv justificat. Pe de altă parte, propunerea părinților, este ca libertățile pe care le pot lua paznicii sau profesorii din școli, să fie lărgite tocmai pentru a împiedica situații în care se ajunge la agresiune.

„Nu suntem de acord, nu trebuie să transformăm școala într-un punct de securitate din aeroport. Nu este firesc ca elevul să vină la școală cu frica de a fi controlat de un polițist în ghiozdan. Și aici apare o problemă, cine face controlul? Profesorul, paznicul de la școală, polițistul? Pentru că legal vorbind, doar polițistul poate să facă astfel de controale, și în baza unei solicitări motivate, nu prin faptul că s-au dus niște elevi, în joacă, și au spus, hei, elevul cutare are un spray paralizant și un pistol la el.

Sunt foarte multe aspecte care trebuie luate în calcul. Ceea ce s-a întâmplat la Jilava când polițiștii au intrat în clasă și i-au pus pe elevi să își desfacă ghiozdanele este o lipsă crasă de profesionalism a respectivilor angajați ai MAI, și o lipsă de know how în ceea ce înseamnă lucru cu copii. Pentru că o astfel de acțiune are consecințe asupra psihicului unui elev, care se poate reface mai rapid sau mai lent.” spune reprezentantul elevilor.

Acesta a mai precizat că în unele cazuri elevii au nevoie de consiliere după o astfel de intruziune în intimitatea lor. Pe de altă parte există mecanisme de detectare a agresorului sau a victimei bullying-ului, pe care profesorii ar trebui să le identifice.

„Înainte de o agresiune, fie că este bullying, fie că este abuz, sunt niște semne, profesorii ar trebui să le vadă, pentru că petrec foarte mult timp cu elevii, poate chiar mai mult decât părinții lor. Poți să vezi un elev mai neliniștit, care nu se ridică deloc din bancă, care stă în ultima bancă retras, tăcut, atunci tu ca profesor ar trebui să intervii.

Cum te asiguri însă că profesorii au cunoștințele necesare? Mai e un aspect, trebuie să tratăm efectul și nu cauza. Avem un elev care vine cu un pistol cu bile la școală, îi scădem nota la purtare. După, ce? Ce îl oprește să mai vină cu încă un pistol cu bile la școală?”

„Ora de dirigenție este prost înțeleasă, din păcate”

De fapt școala românească nu are nici un prezent sau un trecut în care un astfel de fenomen să fi fost abordat sau chiar dezbătut cu elevii în cadrul orelor de curs. În teorie ora de dirigenție ar fi cadrul perfect pentru a discuta despre relațiile dintre elevi și eventualele conflicte care se pot isca într-un grup. În practică însă, dacă nu este alocată de către profesor ca timp de studiu individual, ora săptămânală este dedicată unor reglări de absențe, chete, sau plănuirea unor serbări. De altfel elevii propun chiar desființarea celebrului fond al clasei.

„Ora de dirigenție este prost înțeleasă din păcate, ea se încadrează în partea de consiliere și orientare, consiliere vocațională, psihopedagogică, de probleme nu atât administrative. Pentru că de multe ori, asta se face la dirigenție, formulare, motivat absențe, chestionare șamd. Este o inițiativă legislativă în Parlament care a trecut și tot la propunerea noastră, noul regulament al școlilor prevede că este interzisă cererea din partea școlii către părinți a unor sume de bani. atributul finanțării este exclusiv al statului și nu al părintelui sau elevului.”, spune președintele CNE.

„Am avut un schimb de replici cu reprezentantul elevilor în legătură cu ce să facem”

Impact.ro a urmărit îndeaproape discuțiile și a discutat și cu reprezentanții părinților. Aceștia sunt de părere că dincolo de partea de prevenție care ar trebui intensificată, atât cadrele didactice cât și autoritățile sau serviciile de pază au nevoie de un pachet de măsuri mai drastice pe care le pot lua pentru a combate fenomenul bullying-ului în școlile din România.

„Am avut ieri un schimb de replici cu reprezentantul elevilor, în legătură cu ce să să facem. Ministerul vine cu o listă de obiecte interzise în școală, arme albe, brichete și așa mai departe. Dacă eu vin cu lista aceasta și nu îi dau posibilitatea unui profesor sau a unui paznic să îl controleze, o fac degeaba. Ne rezumăm doar la teorie, legea este făcută să fie încălcată și nu să fie respectată. În situații extreme, când cineva sesizează într-o școală că un posibil elev, coleg, prieten, are o armă albă în ghiozdan, cadrelele didactice sau paznicii trebuie să aibă posibilitatea să îl controleze.

Nu spune nimeni că într-o școală cu 300 de elevi o să îi pună cineva pe toți să răstoarne ghiozdanele. Dar când ești bănuit nu are nimic de ascuns un elev, școala este instituție publică.”, spunea în urmă cu câteva săptămâni Iulian Cristache, președintele Asociației Părinților.

The post Combaterea agresiunilor și a bullying-ului în școli sau drepturile elevilor? Ce se decide în privința controalelor: „Școala nu e un punct de securitate din aeroport” appeared first on IMPACT.ro.

Invitatul Interviurilor Impact.ro, Robert Avram, președintele Consiliului Național la Elevilor, a detaliat amendamentele cu care au venit elevii la propunerile de reformă înaintate de Ministerul Educației.

„Noi am trimis 62 de pagini de amendamente la finalul perioadei de consultare publică”

Procesul de implementare a acestor legi presupune o perioadă de timp mai îndelungată astfel că, și dacă acestea sunt votate la începutul anului viitor, nu sunt șanse ca elevii și profesorii să aplice noul sistem începând cu anul școlar 2023-2024. Rămâne însă o altă problemă de soluționat din partea decidenților, dacă aceștia se vor consulta cu mediul academic sau elevii înainte de a trimite legile în parlament pentru a arăta cum au ținut cont de amendamentele trimise și cum au operat modificări în concordanță cu erorile sau omisiunile sesizate.

„Noi am trimis 62 de pagini de amendamente la finalul perioadei de consultare publică. La cum se mișcă lucrurile acum probabil nu va mai intra în vigoare legea în septembrie 2023. Odată ce sunt scrise și adoptate, lumea trebuie să știe ce o să facă din anul următor. Din punctul meu de vedere, dacă vor ca legea să intre în vigoare în anul următor ar trebui ca totul să fie gata cel târziu în aprilie.

Legile educației schimbă foarte mult, vorbim de informare și de consens, noi am solicitat Ministerului ca înainte să trimită legile spre avizare interministerială să ni le mai dea și nouă o dată. Să ne uităm pe ele, elevi, părinți, profesori, să vedem ce probleme au fost, dacă mai rămân cum le rezolvăm, pentru că noi suntem cei care vom pune în aplicare legea, dacă stăm bine să ne gândim.

Dacă ei nu sunt de acord cu ea și nu o înțeleg atunci este o problemă.”, spune Robert Avram.

„Este vorba despre un sistem, reforma în educație nu pornește de sus în jos”

Președintele CNE este de părere că aceste modificări vor reprezenta o schimbare majoră pentru părinți, profesori și elevi și nu ar trebui urgentat procesul din raționamente politice sau în scop electoral. Dezbaterile au început pe 13 iulie și s-au desfășurat pe parcursul unei luni și jumătate, după care peste 2000 de propuneri de îmbunătățire au fost depuse în total. Planurile Ministerului sunt ca din anul şcolar viitor, 2023-2024, o parte dintre prevederi să intre deja în vigoare, implementarea integrală fiind prevăzută până în 2027.

„Este vorba despre un sistem, reforma în educație nu pornește de sus în jos, ci pornește de la fiecare elev, de la fiecare profesor. Pentru a reforma cu adevărat sistemul de educație ai nevoie de acordul tuturor părților, aici este vorba despre o investiție pe termen lung în sine. Unde trebuie să ai și o viziune, nu schimbări care tratează efectul și nu cauza.

Sunt foarte mari probleme, avem abandonul școlar care crește, avem transportul, care deși pare foarte simplu, Guvernul să dea gratuitate la elevi nu este chiar atât de simplu.”

Rezultatele testelor PISA, o evaluare a sistemului de învățământ românesc

O evaluare a competențelor elevilor din România a avut loc în primăvara anului acesta. Testele PISA relevă la fiecare ediție rata mare a analfabetismului funcțional existentă în rândul elevilor, în 2018, elevii români au obținut un scor mediu de doar 428 de puncte, în scădere față de edițiile precedente și mult sub media internațională de 500 de puncte. La ultima testare 41% dintre elevii români cu vârste de 15 ani nu au reușit să atingă un nivel minim funcțional, încadrându-se în zona analfabetismului funcțional.

„Pentru România ne așteptăm la o catastrofă din punct de vedere al rezultatelor, avem date din luna martie, undeva la 40% din tinerii între 14-19 ani sunt analfabeți funcțional. Un procent îngrijorător, este aproape aproape unul din 2 elevi. Aici vorbim de tineri care citesc și nu înțeleg ceea ce citesc, și asta se vede și la Bacalaureat și la Evaluarea Națională.

Problema este de la modul în care avem noi în România filosofia învățării. Anul trecut, dar și anii anteriori, ministerul lansa teste model cu baremele de la BAC. Ce a însemnat asta? În școală, în loc să de dezvolte competențele, tot ceea ce se făcea la materiile de BAC erau acele teste, atât.

PISA nu publică modele de teste, asta pentru că nu vor să se ajungă la situația în care elevii învață pentru a se descurca la testul PISA.

Acum, în clasa a XII-a petreci foarte mult timp învățând cum ar trebui să scrii, și să formulezi enunțul.”, explică reprezentantul elevilor.

The post Când vor intra în vigoare legile educației? CNE: „Noi am solicitat Ministerului să le trimită spre avizare interministerială să ni le mai dea și nouă o dată” appeared first on IMPACT.ro.

Invitatul Interviurilor Impact.ro, Robert Avram, președintele Consiliului Național al Elevilor, a detaliat de ce aceste alocări pot avea repercusiuni grave asupra sistemului de învățământ.

„Era de așteptat că nu o să avem majorări, surpriza este că avem mai puțin decât aveam anul trecut”

Motivul pentru care bugetul alocat pentru Ministerul Educației este întotdeauna considerat o anexă a priorităților, este faptul că nu există o strategie pe termen lung. Legea Educației prevede ca bugetul alocat să reprezinte 6% din PIB, dar de fiecare dată amânat acordarea a 6% din PIB, de la adoptarea legii Educației în 2011. Robert Avram a reamintit faptul că fostul ministru Sorin Cîmpeanu voia să schimbe referința pentru alocarea bugetului Educației, din 6% din PIB, la 15% din Bugetul general consolidat, dar premierul Nicolae Ciucă spune că abia din 2027 am putea asista la o asemenea schimbare.

„Era de așteptat că nu o să avem majorări, surpriza este că avem mai puțin decât aveam anul trecut, unde și așa aveam un buget nesemnificativ, ne aducem aminte că 2,24 la sută din PIB a fost alocat anul trecut la Ministerul Educației, și tot am avut nevoie de suplimentări la fiecare rectificare bugetară. Este clar că acolo sunt probleme. 2,1 la sută nu acoperă nevoile reale ale învățământului. 0,9% se adaugă de la bugetele locale, dar concret când vorbim de bugetele educației nu vorbim despre bugetele locale, care ar trebui să fie 6% din PIB.

De multe ori vorbim de 6% din PIB dar nu ne dăm seama că educația nu are nevoie de atât de mult pentru a se dezvolta cum trebuie. Are nevoie de un 4,5% atât cât este media europeană. Este clar că trebuie să avem creștere treptată astfel încât să fie fezabil din punct de vedere fiscal. Bugetul pe educație nu se face în funcție de necesitate ci se face în funcție de ce rămâne.”, spune Robert Avram.

„Avem foarte mulți directori cărora le este frică să aplice pentru proiecte pe fonduri europene”

Ca și în cazul medicilor, care sunt în postura de a prelua conducerea unui spital, și în cazul școlilor se pune problema ca managerii să nu fie recrutați dintre cei care fac parte din sistem și au rezultate foarte bune ca dascăli, ci mai degrabă să se încerce o disociere. Managerul administrativ are foarte multe responsabilități care în momentul de față sunt preluate cu mai mult sau mai puțin succes de un profesor care ocupă funcția de director al școlii.

„La nivel național este important să ne bazăm pe PNRR și pe alte fonduri europene. Ministerul are capacitatea numai că trebuie să pună oamenii la treabă. La nivel local ne lovim de probleme, și nu pentru că nu ar fi dorință, avem foarte mulți directori cărora le este frică să aplice pentru proiecte pe fonduri europene pentru că nu știu cu ce se mănâncă, nu sunt formați în domeniul managementului de proiect, în domeniul atragerii de fonduri. Nici contabilul nu știe cum să lucreze cu așa ceva, pentru că nu a mai lucrat în trecut, este o frică de asumare a responsabilității.”, spune Robert Avram.

Ministerul Educației ar trebui să facă programe de formare pentru a se asigura că fondurile care sunt puse la dispoziție prin programele europene sunt si accesate de școlile care au cu adevărat nevoie.

„E o mare diferență între a fi un profesor bun și a fi un manager bun. Noi am cerut spargerea funcției de director, astfel încât tot ce ține de administrație, patrimoniu, atragere de fonduri să intre în competența unei persoane cu studii în domeniu. Acum directorii sunt sufocați de-a dreptul, sondaje, perioada de elaborare a bugetelor locale, avem directori care se uită la buget și realmente nu prea știu cum ar trebui să îl citească.

Avem nevoie de o finanțare adecvată, bazată pe necesar și nu pe ce rămâne. Întotdeauna am susținut creșterea salariilor profesorilor, este evident, însă cred că ar trebui să ne ferim de a cădea și în extrema cealaltă, în care creștem salariile orbește.”

Reprezentantul elevilor propune ca propunerea de introducere a unui stagiu de pregătire, suplimentar cursurilor de pedagogie din facultate să devină realitate, iar performanțele anumitor profesori să se reflecte și în cuatumul cu care aceștia sunt salarizați.

Care sunt argumentele prezentate de CNE?

Elevii spun că nu se lasă induși în eroare de faptuș că sunt promisiuni pentru alocări suplimentare și așa cum menționa și reprezentantul acestora mai sus reforma nu trebuie să fie dictată de forurile decizionale ci de nevoile reale din școli.

Deși oficialii au transmis faptul că bugetul educației este în creștere față de anul 2022, ajungând la procentul de 3,2% din PIB, trebuie să subliniem faptul că diferența de 1,1% este calculată prin adunarea tuturor sumelor prevăzute la capitolul „învățământ”, incluzând și bugetele locale, județene și ale altor instituții. Privim cu regret cum o mulțime de oportunități de investiții majore, care ar fi putut aduce o reformă reală în sistemul de învățământ, nu vor fi concretizate, din cauza lipsei de interes manifestate de Guvernul României.

Practic, guvernanții au decis să își asume public, prin aprobarea proiectului de buget în ședința de guvern din data de 8 decembrie 2022, încălcarea tuturor asumărilor și declarațiilor făcute în ultimul an, mai ales în contextul proiectului „România Educată”, care ar fi impus cel puțin o dublare a resurselor bugetare puse la dispoziția educației, transmite CNE.  Chiar dacă finanțarea reprezintă un subiect intens dezbătut în spațiul public în ultimii ani, coaliția de guvernare care se bucură de o majoritate covârșitoare în Parlament ignoră cu bună știință toate efectele devastatoare ale subfinanțării cronice, din care putem aminti doar câteva: creșterea accelerată a ratei abandonului școlar, scăderea interesului absolvenților învățământului superior pentru a intra în profesia didactică din cauza salariilor infime, deteriorarea bazei materiale a școlilor.

Este momentul să ne creionăm o viziune pe termen lung, cu investiții sustenabile în sector, dacă ne dorim cu adevărat să vedem o creștere a calității actului educațional. În caz contrar, singura realizare cu care România se va putea lăuda pe plan european este menținerea poziției codașe în clasamentul alocărilor bugetare din statele europene pentru educație.

Totodată, tragem un puternic semnal de alarmă cu privire la activitatea pur decorativă a Consiliului Național pentru Finanțarea Învățământului Preuniversitar. În urmă cu puțin timp, plenul CNFIP a fost convocat pentru data de 13 decembrie 2022, pe ordinea de zi aflându-se propunerile Ministerului Educației pentru costul standard per antepreșcolar/preșcolar/elev pentru anul 2023. Practic, plenul CNFIP va fi pus în situația penibilă de a aproba fundamentarea costului standard în funcție de alocările bugetare făcute de Guvern, chiar dacă, cel puțin principial, bugetul educației ar trebui fundamentat și pe propunerile CNFIP și nu invers. Este o dovadă clară a faptului că o structură atât de importantă pentru învățământul preuniversitar este consultată pur formal, fără șanșa reală ca aceștia să poată aduce o modificare benefică propunerilor Executivului.

Consiliul Național al Elevilor condamnă cu fermitate modul în care Guvernul României a tratat problematica finanțării educației și solicită Parlamentului României să își asume amendarea proiectului Legii bugetului de stat pentru anul 2023, astfel încât sectorul de învățământ să se bucure cu adevărat de o finanțare adaptată nevoilor specifice, transmit reprezentanții elevilor.

The post Bugetul propus pentru educație, o dezamăgire imensă. Robert Avram: „Bugetul pe educație nu se face în funcție de necesitate, ci se face în funcție de ce rămâne” appeared first on IMPACT.ro.

„Cea mai importantă schimbare, decizia elevului în oferta școlii”

Din păcate, ocazia de a învăța lucruri noi nu este realmente oferită elevilor în acest moment prin modul în care sunt organizate și implementate programele de ore opționale. Până la urmă, în funcție de pregătirea profesorilor și profilul școlii fiecare instituție decide, fără aportul elevilor, ce cursuri pot urma aceștia în afara curriculei stabilită de lege. Toate acestea se pot schimba însă în curând, iar elevii ar putea să decidă ce vor să studieze. Până luna viitoare am putea avea o reorganizare a modului în care se stabilesc temele de studiu pentru orelele opționale.

„Opțional este denumire populară cumva, orele acestea se numesc curriculum la decizia școlii, așa și apar în planul cadru, în momentul de față într-o pondere nesemnificativă de  1-2 maxim 3 ore pe săptămână. Noi am solicitat, pe de o parte creșterea ponderii, s-a agreat la 30% din numărul total de ore pe săptămână. Cea mai importantă schimbare, și pe care am auzit că o ia ministerul în serios, și anume, decizia elevului în oferta școlii.

De fapt elevul este persoana care ar trebui să aleagă ceea ce vrea să studieze. Aceste discipline vin ca o completare și ca un răspuns direct la nevoile specifice ale comunităților școlare.

Problema apare la norma didactică, și anume, profesorii care nu își completau norma de 18 ore pe săptămână, veneau cu o variantă la nevoia de a-și completa orele. Aici este nevoie să lucrăm, pe de o parte scăderea normei didactice și pe de altă parte reforma modului în care este selecționat curriculum.”, spune Robert Avram.

Cine poate să vină cu oferte pentru materii opționale?

Elevii nu exclud nici o ofertă din gama de alegeri pentru ceea ce vor studia în regimul creat de ore opționale. Faptul că profesorii nu vor mai impune aceste ore este privit ca o oportunitate de a atrage profesioniști în domeniile lor pentru a susține aceste ore. Pe de altă parte se pare că nici Ministerul Educației nu a venit cu o ofertă superficială și atât timp cât elevii ar putea alege ce pot studia, chiar și actualele opțiuni sunt destul de diversificate.

„Vorbim de oferte care trebuie să treacă prin consiliile de administrație ale școlilor, prin consultări cu mediul de afaceri, cu părinții și elevii și apoi partea de follow-up, modul de evaluare a impactului, sunt foarte multe efecte, și noi dorim să avem elevii implicați pe tot parcursul procesului.

Disciplinele opționale sunt deja împărțite în categorii mari, pe de o parte sunt cele naționale, stabilite de Minister, cele de aprofundare, și sunt disciplinele care nu se regăsesc în oferta națională și care trebuie propuse. Profesorii se feresc, pentru că o disciplină nouă trebuie aprobată și are nevoie, evident, de programă, e o analiză mai complexă. Dar oferta națională este foarte cuprinzătoare, dacă școala ar consulta-o așa cum trebuie, leadership, oratorie, educație juridică, educație pentru sănătate, prim ajutor. Trebuie doar analizate și propuse.

Este mult mai important să consultăm elevul mai degrabă decât profesorul atunci când vorbim de alegere, trebuie să ținem cont și de resursa umană.

Pentru viitor poate să explorăm modul prin care ONG-uri care își desfășoară activitatea în zone educative, prin experți să poată intra în școală pentru a facilita aceste discipline.

Important este să ne uităm puțin și către Vest unde se practică astfel de forme de predare, trebuie să ieșim din bula școlii românești unde unde totul este ultraformalizat, ultracentralizat și în care nimeni nu poate intra.”, spune Robert Avram.

Acesta a mai precizat că schimbarea legislației ar oferi posibilitatea unor schimbări de substanță care să aducă profesioniști în domeniile lor în sălile de clasă, forma fiind de dezbătut.

The post Opționalele vor deveni într-un final opționale. Consiliul Elevilor: „De fapt, elevul este persoana care ar trebui să aleagă ceea ce vrea să studieze” appeared first on IMPACT.ro.

Dezbateri aprinse în spațiul public cu privire la participarea tinerilor începând cu vârsta de 16 ani la vot. Pe de o parte PSD susține că o astfel de lege este neconstituțională, pe de altă parte susținătorii proiectului spun că, inițiativa a venit din partea asociațiilor care sprijină tinerii în chestiuni de implicare civică și socială.

„Tinerii sunt poate chiar mai analitici și mai critici decât sunt o bună parte din alegătorii de astăzi”

Ce spune organizatorul dezbaterilor care au dus la nașterea proiectului?

Faptul că a fost adoptat tacit de Senat, pentru mine nu este o mare victorie, pentru că tacit înseamnă fără dezbatere, iar fără dezbatere înseamnă fără asumare politică din partea partidelor. Nu sunt naiv, știu că, de multe ori, proiectele aprobate tacit de una dintre Camere au fost îngropate la comisii în cealaltă Cameră.

„Ce m-a surprins neplăcut a fost să îl văd pe Dacian Cioloș aliniat cu discursul lui Marcel Ciolacu. PSD sabotează proiectul și spune același lucru pe care l-a scris și Dacian Cioloș ieri, că ar susține reducerea vârstei de la care se poate vota, dar doar prin modificarea Constituției.

Pe pesediști îi înțeleg, este modul prin care blochează dobândirea acestui drept, fără să se opună direct. Ei consideră că nu este în avantajul lor ca o nouă categorie de votanți să le deranjeze primarii. Au impresia că tinerii nu vor vota cu ei și preferă să lucreze în continuare cu pensionarii. Însă, pentru că partidele europene de stânga susțin scăderea vârstei de vot, ei nu spun că se opun direct, dar trimit la schimbarea Constituției, adică ceva ce nu se va întâmpla încă mulți ani de acum înainte.

Ce spune Dacian Cioloș, de ce este inutil proiectul?

Liderul formațiunii politice Reper crede că întregul demers nu este realizabil, dar recunoaște faptul că atenția pe care actuala clasă politică o acordă tinerilor este de natură să îi facă pe cei mai capabili dintre ei să plece din țară. De asemenea, fostul președinte USR consideră că, inițiativa ar fi fost inițiată în scopuri electorale.

„O nouă generație de tineri își începe viața socială și civică în România printr-o ipocrizie și un populism al actualei clase politice. Senatorii puterii au acceptat adoptarea tacită a acestui proiect fără să susțină și modificarea Constituției în acest sens, doar pentru a se lăuda că acordă tinerilor de 16 ani drept de vot. Nu doar că e imposibil ceea ce promit, dar e și lipsit de decență să minți o nouă generație de tineri care merită mai mult respect și mai multă decență.

Suntem în fața unui gest inutil pe care niște politicieni inconștienți s-au gândit să-l folosească electoral fără să înțeleagă consecințele. Mințind cetățenii mereu, îi determini să nu mai aibă încredere în instituțiile democratice și să își caute un viitor în altă parte. Contrar opiniei populare că românii pleacă din țară din motive pur economice, eu cred că ei pleacă pentru că nu au încredere în clasa politică. Una care îi minte permanent și care îi face să se teamă de viitor. Acum, avem un nou exemplu prin care li se promite tinerilor ceva ce nu au cum să primească. Aș spune că acestor oameni ar trebui să le fie rușine, dar mă îndoiesc că pricep ce așteptări au tinerii de la ei.
În ceea ce mă privește, subiectul este o prioritate personală și îmi doresc să le oferim tinerilor din România respectul pe care-l merită.” scrie liderul Reper pe pagina sa de Facebook.

The post Declarațiile despre legea prin care li s-ar permite tinerilor să voteze de la 16 ani stârnesc revolta tinerilor: „Politicienii acordă o atenție extraordinar de redusă segmentului de tineret” appeared first on IMPACT.ro.