16:47
Perioada de consultări publice pe tema legilor educației s-a încheiat și absolut toată lumea așteaptă momentul în care acestea vor avea o formă finală care va fi trimisă în Parlament. Încă de la începutul acestui demers modificările aduse actualului sistem au fost vehement contestate și s-au propus nenumărate soluții alternative la probleme majore cu care se confruntă atât elevii cât și profesorii.
Invitatul Interviurilor Impact.ro, Robert Avram, președintele Consiliului Național la Elevilor, a detaliat amendamentele cu care au venit elevii la propunerile de reformă înaintate de Ministerul Educației.
Procesul de implementare a acestor legi presupune o perioadă de timp mai îndelungată astfel că, și dacă acestea sunt votate la începutul anului viitor, nu sunt șanse ca elevii și profesorii să aplice noul sistem începând cu anul școlar 2023-2024. Rămâne însă o altă problemă de soluționat din partea decidenților, dacă aceștia se vor consulta cu mediul academic sau elevii înainte de a trimite legile în parlament pentru a arăta cum au ținut cont de amendamentele trimise și cum au operat modificări în concordanță cu erorile sau omisiunile sesizate.
„Noi am trimis 62 de pagini de amendamente la finalul perioadei de consultare publică. La cum se mișcă lucrurile acum probabil nu va mai intra în vigoare legea în septembrie 2023. Odată ce sunt scrise și adoptate, lumea trebuie să știe ce o să facă din anul următor. Din punctul meu de vedere, dacă vor ca legea să intre în vigoare în anul următor ar trebui ca totul să fie gata cel târziu în aprilie.
Legile educației schimbă foarte mult, vorbim de informare și de consens, noi am solicitat Ministerului ca înainte să trimită legile spre avizare interministerială să ni le mai dea și nouă o dată. Să ne uităm pe ele, elevi, părinți, profesori, să vedem ce probleme au fost, dacă mai rămân cum le rezolvăm, pentru că noi suntem cei care vom pune în aplicare legea, dacă stăm bine să ne gândim.
Dacă ei nu sunt de acord cu ea și nu o înțeleg atunci este o problemă.”, spune Robert Avram.
Președintele CNE este de părere că aceste modificări vor reprezenta o schimbare majoră pentru părinți, profesori și elevi și nu ar trebui urgentat procesul din raționamente politice sau în scop electoral. Dezbaterile au început pe 13 iulie și s-au desfășurat pe parcursul unei luni și jumătate, după care peste 2000 de propuneri de îmbunătățire au fost depuse în total. Planurile Ministerului sunt ca din anul şcolar viitor, 2023-2024, o parte dintre prevederi să intre deja în vigoare, implementarea integrală fiind prevăzută până în 2027.
[rssfeed id='1609318597' template='list' posts=2]„Este vorba despre un sistem, reforma în educație nu pornește de sus în jos, ci pornește de la fiecare elev, de la fiecare profesor. Pentru a reforma cu adevărat sistemul de educație ai nevoie de acordul tuturor părților, aici este vorba despre o investiție pe termen lung în sine. Unde trebuie să ai și o viziune, nu schimbări care tratează efectul și nu cauza.
Sunt foarte mari probleme, avem abandonul școlar care crește, avem transportul, care deși pare foarte simplu, Guvernul să dea gratuitate la elevi nu este chiar atât de simplu.”
O evaluare a competențelor elevilor din România a avut loc în primăvara anului acesta. Testele PISA relevă la fiecare ediție rata mare a analfabetismului funcțional existentă în rândul elevilor, în 2018, elevii români au obținut un scor mediu de doar 428 de puncte, în scădere față de edițiile precedente și mult sub media internațională de 500 de puncte. La ultima testare 41% dintre elevii români cu vârste de 15 ani nu au reușit să atingă un nivel minim funcțional, încadrându-se în zona analfabetismului funcțional.
„Pentru România ne așteptăm la o catastrofă din punct de vedere al rezultatelor, avem date din luna martie, undeva la 40% din tinerii între 14-19 ani sunt analfabeți funcțional. Un procent îngrijorător, este aproape aproape unul din 2 elevi. Aici vorbim de tineri care citesc și nu înțeleg ceea ce citesc, și asta se vede și la Bacalaureat și la Evaluarea Națională.
Problema este de la modul în care avem noi în România filosofia învățării. Anul trecut, dar și anii anteriori, ministerul lansa teste model cu baremele de la BAC. Ce a însemnat asta? În școală, în loc să de dezvolte competențele, tot ceea ce se făcea la materiile de BAC erau acele teste, atât.
PISA nu publică modele de teste, asta pentru că nu vor să se ajungă la situația în care elevii învață pentru a se descurca la testul PISA.
Acum, în clasa a XII-a petreci foarte mult timp învățând cum ar trebui să scrii, și să formulezi enunțul.”, explică reprezentantul elevilor.
