Cum sunt afectate statele UE de reducerea livrărilor de gaze rusești. ”România nu este în situația să transmită alerte de limitare a consumului”

Criza de energie se resimte în mai multe state, iar pe măsură ce se apropie lunile de iarnă și Rusia reduce tot mai mult livrările de gaze, riscul unei penurii pune mai multe state în fața unor măsuri drastice. În România, nu se pune deocamdată problema unui astfel de apel, pentru că, spre deosebire de țările din Vestul Europei, situația este sub control, în condițiile în care producem gaze la aproximativ 75% din necesarul de consum, spune, pentru impact.ro, directorul executiv al Asociației Furnizorilor de Energie Electrică din România (AFEER), Ion Lungu.

Recent, Rusia a redus cu 60% livrările prin gazoductul Nord Stream, invocând probleme tehnice.

În Franța, șefii marilor companii energetice au cerut duminică populaţiei şi întreprinderilor să limiteze imediat consumul de energie, pentru a se pregăti pentru o eventuală criză energetică.

În Germania, Guvernul a îndemnat cele 41 de milioane de gospodării să economisească energia, pe fondul unei posibile penurii de gaz în această iarnă, în condițiile în care gigantul rus Gazprom a redus drastic livrările prin gazoductul Nord Stream de care țara este în mod special dependentă. Ministrul Economiei, Robert Habeck, avertiza recent că dacă livrările din Rusia se reduc şi mai mult, se vor închide sectoare industriale, cu toate consecințele economice, inclusiv șomaj, și sublinia că Germania este într-o situație cum nu a mai fost niciodată.

Germania – al cărei consum depinde în proporţie de 35% de importul de gaz din Rusia – caută alți producători pentru livrări de gaze, speră să-şi poată dezvolta rapid infrastructura care i-ar permite importul de gaz natural lichefiat și a decis să crească temporar utilizarea cărbunelui.

Alimentarea cu gaze din Rusia este sistată și către Polonia, Bulgaria, Ţările de Jos, Danemarca şi Finlanda, după ce acestea au refuzat să plătească în ruble.

Impact.ro

Imaginile indecente cu Elena Udrea au scăpat pe internet! Doar iubitul o mai vede AȘA...

Impact.ro

După această imagine, a urmat un DEZASTRU! Finalul depășește orice imaginație FOTO

Problema continuității în alimentarea cu gaze devine mai gravă decât cea a prețurilor

În situația în care s-ar ajunge la o raționalizare a gazului, reglementările europene prevăd ca mai întâi să se asigure consumul pentru populație, apoi pentru industrie.

În condițiile în care situația alimentării cu gaze se agravează în mai multe state din Uniunea Europeană, l-am întrebat pe directorul executiv al AFEER, Ion Lungu, dacă s-ar putea ca în perioada următoare să existe și în România apeluri pentru reducerea consumului de energie.

Ion Lungu a explicat, pentru impact.ro, că situația este mai complicată pentru statele din Vest decât pentru România, pentru că alimentarea cu gaze se face, în principal, pe conductele din Rusia.

”În această perioadă, sunt destul de volatile aceste alimentări și sunt rodul unor evoluții de pe frontul din Ucraina. În principiu, nu au fost situații de îmbunătățire a alimentării, ci mai degrabă de înrăutățire a alimentării, astfel că problema în această perioadă este mai degrabă una de asigurare a continuității în alimentare și a surselor necesare, care se adaugă la cea de preț. Și prețurile sunt foarte mari, dar devine mai importantă problema aceasta a continuității în alimentare”, a spus Ion Lungu.

”Nu suntem în situația să transmitem alerte de limitare a consumului”

Directorul executiv al Asociației Furnizorilor de Energie Electrică a explicat că România stă mult mai bine în zona rezervelor de gaze decât statele din Vestul Europei, pentru că este și producător.

”România stă chiar cel mai bine din partea de Sud-Est sau de Est a Europei, pentru că producem gaze. La nivel anual, ajungem cam la 70-75%, poate chiar mai mult, din necesarul de consum, iar acum adăugă și extracția gazelor din Marea Neagră, nu într-un ritm foarte mare, dar oricum sensibil, și se vede. Astfel, nu stăm bine, dar nu stăm dezastruos”, a mai spus Ion Lungu.

El a precizat că, în condițiile în care, situația energiei din România este sub control, nu este cazul transmiterii unor semnale care ar produce panică.

Având în vedere și experiența tristă din România de acum 30-40 de ani, când se întrerupeau alimentările, autoritățile evită să transmit semnale care ar creea o anumită panică, mai ales având în vedere că însă situația este sub control.

Nici la noi lucrurile nu merg foarte-foarte bine, se importă zilnic și energie electrică, se mai importă și gaze naturale, dar nu în aceeași proporție ca în partea de Vest. Probabil că acolo, din dorința de a pregăti cumva populația și într-o perioadă când consumurile nu sunt cele mai mari – mai ales la gaze, când nu se face încălzirea –, se atrage atenția încă de pe acum că probabil vor fi anumite restricții”, a adăugat Ion Lungu.

El a ținut să menționeze că nu poate să spună categoric că în România nu vor fi deloc probleme în alimentarea cu energie.

Dar, în momentul de față, autoritățile nu au considerat că trebuie să intrăm în această etapă de anunțare a unor măsuri.

Personal, sfătuiesc toată lumea să aibă grijă să consume energie cât mai eficient posibil. Nu să reducă din consum, dar nici să nu facă risipă. Nici noi nu mai încurajăm consumul, cu toate că erau perioade când făceam asta, dar nici nu am ajuns în situația să transmitem alerte pentru reducerea consumului”, a mai spus Ion Lungu.

Statele UE trebuie să aibă 80% gaze în depozite până în noiembrie

Parlamentul European a votat săptămâna trecută raportul privind legislația pentru stocarea gazelor, care prevede ca statele UE să aibă 80% gaz în depozite până în noiembrie. Legislația, care îndeamnă statele membre să își diversifice sursele de aprovizionare cu gaze, pentru a avea suficiente rezerve la iarnă, va intra în vigoare în iulie.

Planurile inițiale erau ca la începutul iernii depozitele să fie pline 90%, tocmai pentru că, la un moment dat, poate apărea o problemă de siguranță a alimentării, nu doar de majorare a prețurilor.

Directorul executiv al Asociației Furnizorilor de Energie Electrică a explicat că, pentru România, cerința nu este ceva nou.

”Și la noi se înmagazinează în mod constant, se fac tradițional aceste înmagazinări, nu ar fi o noutate. Volumul de înmagazinări poate fi discutabil. Probabil că vom mări și noi, dacă au fost niște probleme acum.

Cu extracțiile acestea și din Marea Neagră, probabil că se va mări ritmul de înmagazinare. Poate nu vom atinge ținta de 90%, dar nici nu cred că vom fi foarte departe, deși prețurile nu sunt deloc stimulative. Vara, în general, erau prețurile mult mai mici și se înmagazina mult mai mult. În vara asta, din cauza evoluțiilor geopolitice, prețurile au crescut constant și încă mai cresc”, a explicat Ion Lungu.

”Energia ieftină a dispărut”

Liderii Uniunii Europene au avertizat că ”energia ieftină a dispărut” şi au stabilit să ia rapid măsuri pentru a reduce efectele reducerii și mai mari a livrărilor de gaze ruseşti, acuzând Moscova că folosește gazul ca pe o armă.

Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a vorbit, la summitul de vineri de la Bruxelles, despre sursele alternative de gaze, arătând că livrările de gaz natural lichefiat din SUA sunt mai mari cu 75% faţă de 2021, iar livrările de gaze din Norvegia, mai mari cu 15%.

Comisia Europeană va prezenta, în iulie, un plan pentru situația în care Rusia va reduce și mai mult livrările de gaze, Ursula von der Leyen arătănd că trebuie ”să ne pregătim pentru ce este mai rău”.

„Lucrăm la diferite modele, nu doar pentru a analiza cum să reducem prețurile la energie sau la electricitate, ci și pentru a analiza configurația pieței, cu întrebarea: este cea pe care o avem în prezent potrivită pentru scopul nostru?”, a spus președinta Comisiei Europene.

O problemă controversată este dacă guvernele ar trebui să intervină sau nu pentru a limita prețurile. Spania și Portugalia au plafonat în iunie prețurile la gaze pe piața locală, însă sunt state care consideră măsura ca pe un factor perturbator pe piețele energetice, care au pune guvernele în fața unor provocări financiare dacă ar trebui să plătească diferența dintre prețul plafonat și cel cu care se fac achizițiile de pe piețele internaționale.