Prețurile record la energie, care au avut un puternic efect inflaționist, reducerea livrărilor de gaze rusești și escaladarea tensiunilor geopolitice au determinat statele europene să caute scenarii aplicabile pentru a reduce dependența de gazul rusesc.
România este acum în situația în care consumă mai mult decât produce, depinzând de importurile de gaze rusești în proporție de aproape 30%. Estimările specialiștilor arată că, fără creșterea producției interne, România putea ar ajunge până în 2030 la o dependență de peste 50% de importuri de gaze naturale, cu impact major asupra securității energetice.
După 10 ani în care s-a tot vorbit de zăcămintele pe care România le deține, dar nu le exploatează, pare că acum a găsit biletul către independența energetică.
Forma finală a legii offshore – care deblochează investițiile pentru extragerea gazelor din Marea Neagră – a fost votată miercuri în Parlament, urmând să se aplice după fi promulgarea de către președinte.
[rssfeed id='1609318597' template='list' posts=2]„Avem certitudinea că într-o perioadă nu mai mare de cinci ani să putem să devenim cu adevărat independenți din punct de vedere energetic De altfel, primul proiect va demara luna viitoare. Este vorba de investițiile pe care Black Sea Oil&Gas le-a făcut în Marea Neagră. Avem certitudinea că la sfârșitul lunii iunie vom avea prima moleculă de gaz extras din Marea Neagră care va intra în sistem”, spunea premierul Nicolae Ciucă.
Și ministrul Energiei, Virgil Popescu, spune că în cinci ani România va avea gaz excedentar și nu va mai depinde de import.
În zăcămintele din Marea Neagră ar fi circa 200 de miliarde de metri cubi de gaze. În condițiile în care consumul anual al României este de aproximativ 11 miliarde de metri cubi de gaze, producția din Marea Neagră ar duce la o independență energetică.
Primele livrări de gaze în baza legii offshore ar urma să înceapă în a doua parte a acestui an.
În ultimii patru ani, producția de gaze a scăzut, iar România a ajuns de la o dependență de importurile din Rusia de la aproximativ 10% la peste 20% din consum.
Trebuie însă menționat că România nu importă direct de la Gazprom, ci prin doi intermediari, iar consumatorii nu vor fi afectați pentru că prețurile sunt plafonate de Guvern până în aprilie 2023.
România a plafonat din 1 aprilie prețul la gaz natural pentru populație, pentru CET-uri și pentru o mare parte din industrie.
Până pe 31 martie 2023, prețul final facturat de către furnizorii de gaz natural este de:
Practic, timp de un an, producătorii sunt obligați să vândă cu 150 de lei MWh către furnizorii clienţilor casnici şi cu 250 de lei MWh către CET-urile care furnizează energie electrică şi termică.
Comisia Naţională de Strategie şi Prognoză estimează pentru 2022 o producţie de gaze de 7,45 milioane tep şi importuri de 2,33 milioane tep, în creştere cu 1,9%, respectiv în scădere cu 19,6% faţă de 2021.
Datele Institutului Național de Statistică arată că în primele două luni ale anului, România a importat 500.400 tone echivalent petrol (tep), cu 16,9% (72.500 tep) mai mare faţă de cea din perioada similară a anului trecut.
Producţia internă de gaze naturale a fost, în perioada menţionată, 1,174 milioane tep, fiind cu 6% (75.600 tep) sub cea din primele două luni din 2021.
Legea offshore va oferi României un avantaj competitiv incontestabil în contextul crizei de pe piața resurselor și implicit beneficii determinate de investițiile în exploatare: încasări bugetare din taxele și impozitele asociate acestor investiții de aproximativ 5 miliarde lei anual, noi locuri de muncă și atragerea de investiții conexe, se arată într-un raport realizat de PwC România pentru Federația Patronală Petrol și Gaze.
Principalele prevederi ale Legii offshore:
Totodată, legea reglementează și regimul fiscal pentru perimetrele onshore de adâncime mai mari de 3.000 de metri, ceea ce deschide calea investițiilor din județul Buzău, pe platforma Caragele, în localitatea CA Rosetti, unde a fost descoperit cel mai mare zăcământ de gaze din ultimii 30 de ani.
Extragerea de gaze naturale din Marea Neagră este un subiect de care se vorbește din 2012, când Petrom, ExxonMobil și ulterior Black Sea Oil & Gas și Lukoil au descoperit zăcăminte evaluate atunci la zeci de miliarde de metri cubi.
Au urmat ani de dezbateri publice și promisiuni ale politicienilor, inclusiv că vom alimenta Republica Moldova, care este dependentă 100% de Gazprom, însă fără rezultate în tot acest timp.
Proiectul legii offshore a ajuns la o formă finală abia zece ani mai târziu, în plină criză energetică și cu inflație record, determinată în principal de creșterea prețurilor la energie.
Rezervele curente estimate în Marea Neagră sunt de aproximativ 200 de miliarde de metri cubi.
România este al doilea cel mai mare producător de gaze naturale din Uniunea Europeană, după Olanda. Odată cu închiderea zăcământului Groningen (2022), România are potențialul de a deveni primul producător de gaze naturale din UE.
Acum, România are a patra rezervă de gaze din Europa, după Norvegia, Olanda și Marea Britanie. Rusia, Iran, Qatar și Turkmenistan dețin cele mai mari rezerve de gaze din lume.
Rusia a început să crească prețul gazului din a doua jumătate a anului trecut. Decizia a afectat multe state europene, în condițiile în care 40% din necesarul Europei este acoperit de gaze rusești. Ceilalți furnizori principali de gaze ai statelor din UE sunt Norvegia (23 %), Algeria (12 %), Statele Unite (6 %) și Qatar (5 %).
După incertitudinile privind tăierea livrărilor de gaze naturale rusești către Europa, care au dus la creșterea prețurilor, companiile au început să-ți diversifice sursele de aprovizionare, importând masiv gaze naturale lichefiate (GNL).
În 2022, importurile de GNL în Uniunea Europeană au atins 10 miliarde de metri cubi în ianuarie, fiind la acel moment cea mai mare valoare înregistrată vreodată. Importurile record de gaze lichefiate în Europa au readus stocurile la un nivel confortabil și au adus o scădere a preţurilor gazelor.
Statele din Europa au peste 30 de terminale GNL, cu o capacitate anuală de aproximativ 250 miliarde de metri cubi, dintre care 7 sunt în Spania, câte 4 în Franța și Turcia, câte 3 în Italia și Marea Britanie, 2 în Suedia și câte unu în Germania, Olanda, Polonia, Belgia, Finlanda, Portugalia, Grecia, Malta, Lituania, Croația, Cipru și Gibraltar.
Comisia Europeană a prezentat, miercuri, planul pentru eliminarea dependenţei statelor UE de importurile de gaze naturale din Rusia până în 2027 şi de accelerare a tranziţiei la energia verde.
Planul propus de Bruxelles merge pe două direcții:
Pe termen lung, până în 2030, Comisia Europeană a propus ca 45% din energia din statele membre să provină din surse regenerabile, dar și o țintă obligatorie de a reduce consumul energetic al UE cu 13%, tot până în 2030.
Pe termen scurt, Comisia lansează o schemă care să permită țărilor membre să cumpere gaze în comun, dar vorbește și de necesitatea a 12 proiecte de infrastructură noi de transportare a gazelor naturale și gazelor naturale lichefiate, în special în țările din centrul și estul Europei, care se bazează pe import de gaze prin gazoducte rusești.
În perioada următoare va fi pregătit și un plan de urgență pentru raționalizarea consumul industriilor neesențiale, care să fie aplicat dacă Rusia va opri subit livrările de gaze naturale.
