Nu contează ce venituri avem, cu toții plătim un preț plafonat la energia electrică. Pentru ce consumăm acasă, dăm între 0,68 lei și 0,80 lei/kWh din prețul final pe care îl plătește în furnizorul, cu toate costurile pentru energie, transport, distribuție, certificate verzi, accize și TVA. Restul sumei de pe factura emisă de furnizor este plătită de stat, care a plafonat prețul energiei electrice pentru populație și firme până în 31 martie 2023.
Furnizorii nu și-au primit însă banii de șase luni, iar acum cumpără de pe piață energia electrică pe care o vor livra în 2023 la prețuri mult mai mari decât cele cu care au cumpărat anul trecut energia pe care au livrat-o în luna mai 2022.
Ca exemplui, preţul mediu de tranzacţionare pe platforma de contracte bilaterale LE-Flex pentru energia cu livrare în viitor a fost de 621 lei/MWh, în timp ce energia contractată în 2021 și livrată în luna mai 2022 a avut un preț mediu de 468 lei/MWh.
Cum prețurile la energie sunt în creștere și de la o lună la alta, criza energiei se va adânci, iar până la finalul anului, distanța dintre prețul real plătit și cel din plafon va fi tot mai mare.
Furnizorii spun că nu mai au bani pentru a cumpăra energia electrică pe care o vor livra în viitor, pentru că de șase luni nu au primit sumele aferente plafonării și, practic, acum ei plătesc aceste plafonări, din fonduri proprii și din credite bancare.
[rssfeed id='1609318597' template='list' posts=2]Amânarea plăților ar putea duce mai mulți furnizori spre insolvență. Dacă aceștia nu vor mai putea să livreze energia electrică, clienții lor ar fi preluați de furnizorul de ultimă instanță, stabilit lunar de ANRE. Situația ar implica însă atât prețuri posibil mai mari pentru clienții respectivi, cât și o presiune suplimentară pentru furnizorul de ultimă instanță.
În situația încetării activității mai multor furnizori într-un interval scurt de timp, s-ar putea produce un efect de domino, în care nici furnizorii de ultimă instanță să nu poată acoperi întregul necesar de consum al noilor clienți, atenționează Asociația Furnizorilor de Energie Electrică din România (AFEER).
L-am întrebat pe directorul executiv al AFEER, Ion Lungu, ce se întâmplă dacă furnizorii nu vor mai avea bani să cumpere energia de pe piață până când statul le decontează diferențele și care ar fi situația la momentul la care se încheie perioada de plafonare, pe 1 aprilie 2023, în condițiile în care prețurile la energia cumpărată pentru anul viitor ating lunar noi recorduri.
Ion Lungu spune că de când se aplică schemele de susținere, diferența dintre prețul plafonat și costul real al energiei, plus toate celelalte costuri de transport, de distribuție, certificate verzi, cogenerare, accize și TVA, ar trebui să fie suportată de la bugetul de stat. Acum, însă, furnizorii plătesc toate aceste costuri, adică prefinanțează vânzare de energie electrică, până când statul le restituie diferența.
Deși legea prevede ca plățile să fie făcute în 45 de zile de la data transmiterii solicitărilor de decontare de către furnizori, plățile de la stat sunt în întârziere de șase luni, situație care a dus mai mulți furnizori în imposibilitate de funcționare.
”S-a făcut o prefinanțare începând cu 1 noiembrie 2021 și acum suntem în prima jumătate a lunii iunie. Partea cea mai neplăcută este că, începând cu 1 februarie 2022, deci februarie și martie pe schema veche, și începând cu 1 aprilie pe OUG 27, se aplică plafonare la toată lumea, inclusiv la consumatorii noncasnici. Sumele sunt foarte, foarte mari. Și atunci, noi am atras atenția că suntem în imposibilitatea de a mai asigura o funcționare corectă.
Asta înseamnă că nu vom mai avea bani să plătim tarifele de transport, de distribuție, de energie electrică, datoriile la stat. Se intră într-un blocaj total. Și atunci nu am solicitat nimic altceva decât să se respecte legea, în cele 45 de zile să se facă plățile. S-a ajuns la limita limitelor, din momentul ăsta nu se mai poate”, a spus Ion Lungu.
Urmările sunt, spune Ion Lungu, că aproximativ 20 de furnizori fie și-au încetat activitatea, fie nu își mai doresc clienți.
”Pe măsură ce expiră contractele, fac de așa manieră încât să nu le mai prelungească și caute să îi îndrume pe clienți spre alți furnizori de energie electrică. Sigur, pentru consumatori, nu există niciun pericol, pentru că, în conformitate cu legea, trebuie alimentați de furnizorul de ultimă instanță”, explică Ion Lungu.
„După cele șase luni de întârziere a decontării de la Ministerul Energiei a sumelor aferente plafonării, s-a ajuns într-o situație în care nu mai există posibilități de susținere din partea furnizorilor, spune Ion Lungu.
”S-au terminat posibilitățile din rezervele locale, la companiile multinaționale au tot primit bani de la companiile mamă, băncile spun că nu mai pot să dea. Nu mai există rezerve, se stoarce paharul și nu mai ai de unde să dai. De asta am vrut să atragem atenția că funcționarea în viitor nu mai este posibilă”, afirmă Ion Lungu.
În prezent, sunt aproximativ 55 de furnizori de energie electrică pentru consumatorii finali și peste 60 de furnizori de gaze, dintre care unii au și contracte pentru energie electrică.
”Putem spune că aproximativ 20% din furnizorii de energie electrică sunt în dificultate”, a precizat Ion Lungu.
Ion Lungu spune că deși OUG 27 a fost făcută fără impact bugetar, nu crede că vor fi probleme la plata sumelor aferente plafonării până la data scadentă, pe 31 martie 2023.
Din 1 aprilie 2022, pentru un an, consumatorii casnici plătesc 0,68 lei/kWh dacă au un consum lunar de până în 100 kWh și 0,80 lei/kWh dacă au consum între 100 și 300 kWh, iar consumatorii noncasnici au un preț plafonat la 1 leu/kWh. Practic, cele mai mari sume pentru plafonări sunt pentru consumatorii noncasnici, care ajung la un consum de 80% din total.
Partea foarte neplăcută este ce se întâmplă la 1 aprilie 2023, pentru că prețurile la care se va vinde energia anul viitor sunt foarte mari”, a atenționa Ion Lungu.
Furnizorii de energie electrică cumpără de-a lungul anului 2022 o bună parte din energia care se va livra în 2023, la prețuri în creștere de la o lună la alta.
Toată energia care se cumpără pentru anul viitor este, în momentul acesta, la prețuri de 1.200, 1.300 de lei pe MWh. Asta înseamnă 1,2 lei, 1,3 lei pe kWh numai energia. Dacă la toate astea adunăm celelalte componente, se duce prețul final la peste 2 lei, spre 3 lei. Or, acum este plafonat prețul până la 1 leu/kWh.
Este o problemă pe care o atenționăm la fiecare întâlnire cu autoritățile. Noi spunem că anul viitor este ca și mâine, nici nu ne dăm seama cât de repede ajungem în anul viitor și trebuie să avem ceva pregătit și pentru atunci”, a explicat Ion Lungu.
Situația este însă similară în toată Europa, iar din zona Uniunii Europene nu vin deocamdată și măsuri, ci doar analize și discuții, a concis Ion Lungu.
