Germania a declanșat joi „etapa de alarmă” a planului său de urgență pentru gaz, ca răspuns la scăderea livrărilor rusești, dar nu a permis companiilor de utilități să transfere costurile energetice în creștere către clienții din cea mai mare economie europeană.
Măsura este cea mai recentă escaladare a conflictului dintre Europa și Moscova de la invazia rusă din Ucraina, care a scos la iveală dependența blocului de livrările de gaze rusești și a declanșat o căutare frenetică de surse alternative de energie, anunță Reuters.
Decizia, anunțată de ministrul german al economiei, marchează o schimbare radicală în special pentru cea mai mare economie europeană, care a cultivat legături energetice puternice cu Moscova, care datează din timpul Războiului Rece.
Guvernul activează faza 2, „etapa de alarmă” a unui plan de urgență în trei etape, atunci când vede un risc ridicat de penurie de aprovizionare cu gaze pe termen lung și, teoretic, permite companiilor de utilități să transfere prețurile ridicate către industrie și gospodării, contribuind astfel la scăderea cererii.
Cumpărătorii de gaze și utilitățile din Germania au făcut presiuni pentru faza 2 din acest motiv, au declarat surse din industrie.
[rssfeed id='1609318597' template='list' posts=2]Confruntându-se cu fluxuri de gaze din ce în ce mai reduse de la principalul furnizor, Rusia, Germania se află de la sfârșitul lunii martie în faza 1 a planului său de urgență, care include o monitorizare mai strictă a fluxurilor zilnice și un accent pe umplerea instalațiilor de stocare a gazelor.
Trecerea la faza următoare a fost subiectul unor speculații de când furnizorul rus Gazprom (GAZP.MM) a redus săptămâna trecută fluxurile prin conducta Nord Stream 1 la doar 40% din capacitate, acuzând o întârziere în returnarea echipamentelor reparate din cauza sancțiunilor.
În a doua etapă, piața este încă capabilă să absoarbă volumul lipsă fără a fi nevoie de intervenția statului, care ar intra în etapa finală de urgență.
Mai multe țări europene au schițat o serie de măsuri pentru a rezista unei crize de aprovizionare pentru a face față îngrijorărilor legate de penuria de energie din timpul iernii și de o creștere a inflației care ar putea pune la încercare hotărârea Europei de a menține sancțiunile impuse Rusiei.
De asemenea, a determinat Germania să ia în considerare reduceri dureroase ale producției și să recurgă la forme de energie poluante, considerate anterior de neconceput, pe măsură ce se adaptează la perspectiva de a rămâne fără gaz rusesc.
Contractele futures pe piața olandeză a gazelor pe prima lună, referință europeană, au crescut cu 4%, la 131,50 euro pe megawatt/oră (MWh), în tranzacțiile de dimineață.
Uniunea Europeană a acuzat miercuri Rusia de „mișcări necinstite” în ceea ce privește reducerea gazelor și a semnalat că va recurge temporar la cărbune pentru a acoperi deficitul de energie. Rusia a negat că tăierile de furnizare a gazelor au fost premeditate.
Gazprom a declarat săptămâna trecută că întrerupe fluxurile prin Nord Stream 1, în ceea ce ar putea deveni o problemă diplomatică centrată pe o turbină trimisă în Canada pentru reparații.
O turbină gigantică de gaz Siemens Energy utilizată în Nord Stream, fabricată în Canada, a fost trimisă înapoi acolo pentru întreținere. Oficialii canadieni și-au exprimat îngrijorarea cu privire la posibilitatea de a intra în conflict cu sancțiunile impuse Moscovei, care fac imposibilă primirea piesei pentru gazoduct de către Siemens.
G7 va discuta probabil soarta turbinei la reuniunea care începe duminică, a declarat pentru Reuters ministrul canadian al Resurselor Naturale, Jonathan Wilkinson, citând preocupările Germaniei privind aprovizionarea cu gaze.
„Sunt sigur că va fi abordată cel puțin pe coridoarele G7. Nu mi-aș ține respirația că vom găsi o rezolvare înainte de final”.a spus el.
