Modificări pe harta României, după recensământ

Conform rezultatelor recensământului, aproape 80 de localități sunt prea mici pentru actuala lor clasificare. Aproape 40 de orașe au o populație mai mică de 5.000 de locuitori, iar în aproape 40 de municipii trăiesc mai puțin de 25.000 de oameni.

Astfel, 80 de orașe și municipii trebuie să-și retrogradeze statului administrativ. Acest lucru atrage după sine scăderea numărului de consilieri locali, diminuarea salariilor angajaților din primării, precum și reducerea taxelor și impozitelor locale.

De exemplu, în județul Brașov există un municipiu și două orașe al căror statut administrativ trebuie să fie retrogradat, din cauza populației prea mici. Legea prevede că trebuie să trăiască cel puțin 5.000 de oameni într-o localitate astfel încât aceasta să poată fi încadrată ca oraș. În plus, municipii pot fi orașele cu cel puțin 25.000 de locuitori.

„La noi, la Brașov, avem la Predeal (4.020 de locuitori, n.r.), Rupea (4.907 locuitori, n.r.) și Codlea (20.534 de locuitori) o populație mai mică decât în 2011, în sensul că aceste localități chiar au căzut sub pragurile la nivelul cărora se aflau la recensământul de acum 12 ani”, a spus directorul adjunct al Direcției Județene de Statistică Brașov, Mihaela Pâtea.

Unele orașe au populații mai mici de 2.000 de locuitori

Unele orașe din țară au populații mai mici de 2.000 de locuitori, cum este cazul localităților Nucet din județul Bihor și Băile Tușnad din județul Harghita. Printre cele mai cunoscute orașe prea mici, ce nu mai pot fi încadrate la această categorie, se mai numără Azuga, Slănic Moldova, Cavnic, Băile Herculane, Sulina, Făurei și altele.

Totodată, unele municipii nu au nici măcar 10.000 de locuitori. În această situație se află: Orșova, Beiuș, Vatra Dornei, Urziceni, Calafat și Adjud.

Alte criterii pentru ca localitățile să fie considerate orașe sau municipii

Dincolo de criteriul referitor la numărul locuitorilor, pentru a fi considerate orașe sau municipii, localitățile trebuie să mai îndeplinească și alte criterii. De exemplu, la oraș, trei sferturi din populație trebuie să fie ocupată cu activități neagricole, 70% trebuie să aibă apă în casă și 55% baie și grup sanitar în locuință.

Totodată, alte prevederi se referă la existența spitalelor, medicilor, școlilor, bazelor sportive, hotelurilor, străzilor modernizate, spațiilor verzi și depozitelor de deșeuri. În ciuda faptului că nu îndeplinesc toate aceste criterii, unele localități au un statut administrativ mai înalt decât ar trebui.

Prefectul județului Brașov, Cătălin Văsii, a amintit că datele culese în urma recensământului din 2022 se referă la populația rezidentă, nu la cei care au domiciliul în aceste localități, precum și că datele sunt provizorii.

„În privința reclasificării unor localități, potrivit Legii 351/2001, privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului național, secțiunea a IV-a, rețeaua de localități, trecerea localităților de la un rang la altul se face prin lege, la propunerea consiliilor locale, cu consultarea populației și a instituțiilor implicate, în condițiile legii”, a spus Cătălin Văsii.

Până în prezent, modificările de statut administrativ ale localităților din România erau în sensul creșterii rangului, de la comună la oraș sau de la oraș la municipiu.

The post Harta României trebuie modificată după ultimul recensământ. Ce se întâmplă cu zeci de orașe de la noi appeared first on IMPACT.ro.

Harta României și schimbarea așteptată de 100 de ani

Ultima oară când Republica Moldova – Basarabia –  a făcut parte din România a fost în perioada interbelică, 1918 – 1940 și, pentru câțiva ani, și după iunie 1941, odată cu implicarea trupelor române în atacarea URSS de către Germania nazistă.

Între 1945 -1991, Moldova a fost o republică în cadrul URSS. Pe fondul dezintegrării Uniunii Sovietice, la 27 august 1991, Republica Moldova și-a proclamat independența.

În ciuda unor încercări mai mult artistico-simbolice de unire cu România din perioada celebrului „pod de flori”, cele două țări au evoluat diferit și separat pe eșichierul politic european. Dar ideea unirii celor două țări românești a rămas încă un deziderat pentru mulți, de-o parte și de alta a Prutului.

Astfel, europarlamentarul PMP Eugen Tomac a declarat, la B1 TV, că România greșește atunci când nu vorbește despre situația din Republica Moldova.

„Este inevitabil, mai devreme sau mai târziu”

Tomac a mai spus că țara noastră are interese legitime în țara vecină, având în vedere că jumătate din cetățeni sunt români.

„Cred că este esenţial ca decidenţii români şi, evident, cei europeni să conştientizeze cât de important e ca în aceste luni să susţinem necondiţionat pe toate palierele Republica Moldova. În Republica Moldova avem interese legitime.

Pentru că, în primul rând, sunt tot români chiar dacă o parte din ei sunt desnaţionalizaţi din cauza presiunilor sociale, au o abordare chiar anti-europeană, dar acest lucru nu trebuie să ne împiedice să luăm decizii curajoase.

Cu atât mai mult cu cât peste 50% din cetăţenii Republica Moldova sunt şi cetăţeni români. Deci interesele noastre sunt legitime în a susţine această guvernare şi ca Republica Moldova să nu devină un teatru unde Rusia încearcă să-şi impună prin jocuri mai puţin democratice, o nouă guvernare”, a afirmat Eugen Tomac, potrivit sursei citate.

El a mai spus că în contextul încercărilor rusești de destabilizare a conducerii Moldovei, sprijinul necondiționat oferit de România și Europa acestei țări este cu atât mai important.

„Trebuie să ne gândim și la un alt aspect care ține de interesul Rusiei față de R Moldova: Putin, după ce a eșuat în procesul de a lichida conducerea legitimă a Ucrainei, sperând că în trei săptămâni va reușit să-și atingă acest obiectiv, iată că s-a trezit cu un război de lungă durată cu sute de mii de vieți pierdute de ambele părți, civili și militari. Și e evident că planul de destabilizare a Republicii Moldova face parte din acest obiectiv al lui Putin de a spune că, totuși, n-a reușit în Ucraina, dar poate reuși în Moldova.

Cred că e esențial ca decidenții români și, evident, cei europeni să conștientizeze cât de important e ca în aceste luni să susținem necondiționat pe toate palierele R Moldova”, a mai declarat europarlamentarul PMP.

Surse oficiale spun că președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, va ajunge joi, 23 februarie, în București și va avea întâlniri cu președintele Klaus Iohannis, premierul Nicolae Ciucă și cu președintele Camerei Deputaților, Marcel Ciolacu. Vizita are loc în contextul unor noi presiuni și amenințări transmise de Rusia la adresa Republicii Moldova, dar și al sprijinului pe care România s-a angajat să-l ofere Chișinăului.

The post Harta României și schimbarea așteptată de 100 de ani: „Este inevitabil, mai devreme sau mai târziu” appeared first on IMPACT.ro.

Harta României se schimbă. Cum este posibil ca estul României să se extindă

În ciuda faptului că este un proces mai puțin cunoscut, puțini români aflând despre extinderea înregistrată în estul țării, harta României se schimbă constant. Țara noastră își mărește suprafața, aproximativ 6 km pătrați fiind în plus adăugați la întinderea statului. Potrivit specialiștilor, acest fenomen continuă să se petreacă și în viitor, fapt care va duce la mărirea teritoriului.

Totul a pornit din urmă cu 150 de ani, când mai multe inundații au fost raportate în județul Tulcea. După retragerea apelor, aluviunile au dus la formarea insulei Sacalin. Astfel, s-au adăugat 6 km pătrați la teritoriul deja cunoscut. Iar această expansiune continuă.

„Avem aici cazul unei rupturi a insulei cordon petrecută în anul 2013, în iarna lui 2012 spre 2013, moment în care insula a fost ruptă pe distanţa a trei kilometri, datorită unei furtuni foarte puternice. Ulterior acestui eveniment, insula s-a reconstruit gradat,” explică Răzvan Mateescu, cercetător ştiinţific, INCDM Grigore Antipa, Constanţa.

Malurile care s-au rupt în anul 2017 au fost reunite și, în prezent, se poate circula la pas de la gura Sfântul Gheorghe până în capătul insulei Sacalin. Această insulă este închisă încă din 1938, reprezentând o arie protejată prin faptul că trăiesc mai bine de 200 de specii rare.

„Am interzis acolo accesul oricărei persoane, decât cei care pot declara că intră acolo pentru interes ştiinţific,” precizează Valentin Sidorencu, primarul localităţii Sf. Gheorghe, Tulcea.

Insula K, un teritoriu nou apărut, care se adaugă la suprafața țării

Specialiștii din cadrul Institutului „Grigore Antipa” consideră că insula Sacalin nu este singura care se află într-o continuă extindere. Potrivit unei reevaluări teritoriale efectuate de Agenția Națională de Cadastru, s-a omis apariția unui nou teritoriu. Este vorba despre insula situată în golful Musura, Tulcea. Insula K a luat naștere în urmă cu 15 ani.

„La zona de nord de jetele (n.r., diguri) de la Sulina, jetele care funcţionează ca o barieră, nisipul a fost blocat şi el a început să se depună. Încet, încet această insula s-a creat. Este o insulă care este împărţită între noi şi ucraineni,” spune Simion Nicolaev, directorul INCDM „Grigore Antipa”, Constanţa.

Inclusiv imaginile surprinse din satelit au stabilit modificări care au loc în urma curenților Mării Negre ce aduc sedimente ce se depun în diferite zone din teritoriul exterior al României. De asemenea, cursurile Dunării, Prutului, Tisei și Mureșului contribuie și ele la modificările teritoriale.

The post Se schimbă harta României. Se întâmplă în estul țării și puțini români știu despre asta appeared first on IMPACT.ro.

Înainte de județe, România a avut comitate, căpitănii, ținuturi sau raioane

Au trecut 54 de ani de la momentul 16 februarie 1968 – revenirea României la unitatea administrativ-teritorială tradițională, județul, prin care s-a dorit distanțarea de URSS și modelul sovietic.

Se întâmpla când Marea Adunare Națională adopta „Legea nr. 2 privind organizarea administrativă a teritoriului Republicii Socialiste România”, care a rămas și azi în vigoare, modificată de amendamente.

Dar nu a fost prima reorganizare prin care a trecut teritoriul României. În 1918, aveam comitate, căpitănii și plase, până în 1925 au fost județele, au urmat ținuturile.

După cel de-al Doilea Război Mondial, odată cu intrarea României în sfera soviectică de influență, lucrurile au început să se schimbe în toate sectoarele – cel politic, economic, social, cultural.

S-a impus împărțirea administrativ-teritorială într-un mod complet diferit, fără nicio legătură cu trecutul, tradiția și realitatea românilor. Legea nr.5 din 1950 prevedea organizarea teritoriului în regiuni, oraşe, raioane şi comune.

16 februarie 1968

A venit apoi momentul 1968 – Legea nr. 2 din 16 februarie 1968 – și abandonarea sistemului sovietic pentru cel tradițional: revenirea la județe. Se dorea astfel și asigurarea unei dezvoltări echilibrate a teritoriului printr-o mai mare dispersie a centrelor de putere.

„Reorganizarea administrativ-teritorială din 1968 se înscrie şi în logica distanţării de Uniunea Sovietică, servind totodată scopurilor naţionaliste ale regimului de la Bucureşti. Însă dincolo de aceste considerente, putem identifica un substrat politic, şi anume înlocuirea celor numiţi în funcţii în timpul perioadei dejiste, aspect definitoriu pentru primii ani ai regimului Ceauşescu”, a explicat Florin S. Soare, cercetător al Institutului de Investigare a Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului Românesc.

Inițial s-a vorbit despre 35 de județe, însă, în final, s-a ajuns la o formulă de 39 de județe, 47 de municipii, 189 de orașe și 2.706 de comune.

Cele 39 de județe: Alba, Arad, Argeş, Bacău, Bistriţa- Năsăud, Botoşani, Braşov, Buzău, Caraş-Severin, Cluj, Constanţa, Crişana, Dâmboviţa, Dolj, Galaţi, Gorj, Harghita, Hunedoara, Ialomiţa, Iaşi, Ilfov, Maramureş, Mureş, Neamţ, Olt, Prahova, Satu Mare, Sibiu, Suceava, Teleorman, Timiş, Tulcea, Vaslui, Vîlcea şi Vrancea la care s-au adăugat, pentru formula finală din acea vreme, Brăila, Covasna, Mehedinţi şi Sălaj.

Apoi, prin Decretul Consiliului de Stat nr. 15 din 1981 rectificat prin Legea nr. 8 din 1981156, au fost regândite județele Ilfov şi Ialomiţa, rezultând judeţele Giurgiu, Ialomiţa, Călăraşi şi Sectorul Agricol Ilfov (S.A.I.) în subordinea municipiului Bucureşti .

Istorica Lege nr.2/1968 a suferit în jur de 200 de modificări, cele mai multe dintre ele, după anul 1989.

The post Cum era România împărţită înainte de judeţe. Harta ţării, de nerecunoscut înainte de 1968 appeared first on IMPACT.ro.

Cum s-a schimbat harta României și ce suprafață s-a adăugat în plus

Harta României s-a schimbat pe nesimțite, în câțiva ani, iar specialiștii susțin că acum, țara noastră găzduiește o suprafață mai mare decât în trecut. Chiar dacă nu vorbim despre o modificare majoră, în ultimii 47 de ani România a câștigat 6 kilometri pătrați. Teritoriul câștigat s-a datorat, de fapt, unor schimbări ale mediului.

Datorită faptului că două insule din Deltă s-au unit în ultimii ani, țara noastră are o suprafață de câțiva kilometri pătrați în plus. În plus, oamenii de știință consideră că acest lucru se poate prelungi și pe viitor, fenomenul reușind să sporească suprafața teritoriului. Iar totul se datorează unor inundații care au avut loc în urmă cu 150 de ani, când apele s-a retras iar aluviunile au format insula Sacalin.

„Avem aici cazul unei rupturi a insulei cordon petrecută în anul 2013, în iarna lui 2012 spre 2013, moment în care insula a fost ruptă pe distanţa a trei kilometri, datorită unei furtuni foarte puternice. Ulterior acestui eveniment, insula s-a reconstruit gradat,” a explicat Răzvan Mateescu, cercetător ştiinţific, INCDM „Grigore Antipa”, Constanţa.

Țara noastră ar putea suferi modificări semnificative

În anul 2017, malurile despărțite s-au reunit, astfel că în prezent se poate merge la pas de la gura Sfântul Gheorghe până în capătul insulei Sacalin. Totuși, insula este închisă publicului din 1938, devenind arie protejată pentru peste 200 de specii rare.

„Am interzis acolo accesul oricărei persoane, decât cei care pot declara că intră acolo pentru interes ştiinţific,” a precizat Valentin Sidorencu, primarul localităţii Sf. Gheorghe, Tulcea.

În plus, oamenii de știință de la Institutul „Grigore Antipa” consideră că teritoriul României se poate mări în viitor. Un nou teritoriu, care a fost omis la ultima reevaluare teritorială efectuată de Agenția Națională de Cadastru, ar putea face diferența. Este vorba despre o insulă din golful Musura, Tulcea. Denumită insula K, aceasta și-a făcut apariția în urmă cu 15 ani.

„La zona de nord de jetele (n.r., diguri) de la Sulina, jetele care funcţionează ca o barieră, nisipul a fost blocat şi el a început să se depună. Încet, încet această insula s-a creat. Este o insulă care este împărţită între noi şi ucraineni,” spune Simion Nicolaev, directorul INCDM „Grigore Antipa”, Constanţa.

Inclusiv imaginile surprinse din satelit demonstrează existența acestei insule. Modificarea de teritoriu se datorează în special curenților Mării Negre, care aduc sedimente, ce se depun în zona țării. De asemenea, același fenomen se petrece și pe cursurile Dunării, Prutului, Tisei și Mureșului.

The post Harta României s-a schimbat. Câţi kilometri s-au adăugat la suprafaţa ţării şi de ce appeared first on IMPACT.ro.

Ce modificare s-a făcut pe harta României

Cheile Bicazului au fost revendicate atât de județul Neamț, cât și de județul Harghita. Disputa dintre cele două județe pe această temă se desfășoară de 11 ani. În 2013, procesul a fost strămutat la Tribunalul Prahova, iar în anul 2019, judecătorii de acolo s-au pronunțat în favoare celui din urmă. Prin urmare, conform acelei hotărâri, zona de la Gheorgheni spre Neamţ, pe o distanţă de 32 de kilometri, trecând de staţiunea Lacu Roşu, şi coborând serpentinele spre comuna Bicaz Chei, aparțineau de Harghita.

„Anulează procesul-verbal avînd ca obiect stabilirea traseului hotarului administrativ, emis în anul 1998. Stabileşte linia de hotar dintre teritoriul administrativ al oraşului Gheorgheni şi teritoriul administrativ al comunei Bicaz-Chei, astfel: DN 12 Gheorgheni (DN 1) – Lacul Roşu – limita Jud. Neamţ 0 + 000 32 + 32,000 Km., conform Hotărîrii nr. 540/2000 din 22/06/2000”, arăta soluţia acelei instanțe.

Schimbare pe harta României, printr-o hotărâre irevocabilă

Totuși, această decizie a fost schimbată. Acum, Cheile Bicazului rămân irevocabil în județul Neamț, conform unei hotărâri ce a fost pronunțată de Instanţa Curții de Apel Ploiești. Aceasta după ce în luna iunie, judecătorii de la Curtea de Apel Ploiești au decis ca această zonă de pe harta României să rămână în Neamț.

Preşedintele Consiliului Judeţean Harghita, Csaba Borboly, a fost nemulțumit de hotărâre și a făcut o contestaţie în anulare împotriva deciziei definitive şi irevocabile prin care comunei Bicaz Chei i-a fost reconfirmat dreptul de a administra Cheile Bicazului. Politicianul român de etnie maghiară declara atunci că își bazează acțiunea pe faptul că instanța nu ar fi luat în calcul probe ce ar fi fost în favoarea județului Harghita.

Cine și cât trebuie să plătească, în urma disputei

În urma acestui conflict, Curtea de Apel Ploiești i-a obligat pe contestatari – municipiul Gheorgheni și UAT Județul Harghita, prin sentința ce a fost pronunțată miercuri, 13 ianuarie 2021, să achite către comuna Bicaz-Chei sumele de 8.000 de lei, respectiv 4.000 de lei fiecare.

„Curtea de Apel Ploiești admite excepția imposibilității contestațiilor. Respinge contestațiile în anulare ca inadmisibile. Obligă contestatarii Municipiul Gheorgheni și UAT Județul Harghita la plata către intimata Comuna Bicaz-Chei a sumei de 8000 lei, câte 4000 lei fiecare. Irevocabilă. Sentința pronunțată în ședința publică, azi, 13.01.2021”, se arată în hotărârea pronunţată de instanță.

De unde a pornit, de fapt, conflictul

În această dispută, ce durează de 11 ani, aproape toate procesele au fost intentate de reprezentanții județului Harghita ori de Primăria Gheorgheni, conform cărora zona Cheilor Bicazului ar fi făcut parte prin tradiţie din Ţinutul Secuiesc. În anul 1998, oficiile de cadastru din cele două judeţe au întocmit un proces-verbal potrivit căruia aria defileului aparţine comunei nemţene Bicaz Chei. Acest document a fost semnat de ambele părţi. Însă, unii oficiali din Harghita au cerut anularea actului, de unde a rezultat multitudinea de litigii pentru restabilirea graniței.

”Litigiul a apărut de la o grăniţuire din 1998, lucrare făcută de oraşul Gheorgheni. S-a intocmit un proces verbal atunci, s-a făcut o grăniţuire cu o firmă specializată din Miercurea Ciuc, am semnat şi noi, ca vecini, au semnat şi ei, ca vecini şi până la urmă şi-au contestat propriul proces verbal. Cu câţiva ani în urmă şi-au atacat în instanţă propriul lor proces verbal, incheiat şi făcut de ei“, a spus în urmă cu ceva timp Gheorghe Oniga, în calitate de primar al Bicaz Chei.

The post Modificare pe harta României. Ce va fi diferit față de 2019. Acum s-a decis appeared first on IMPACT.ro.