12:30
Harta României trebuie să fie modificată după cel mai recent recensământ, ce s-a desfășurat anul trecut. Numeroase localități sunt nevoite să-și retrogradeze statutul administrativ în urma rezultatelor obținute.
Conform rezultatelor recensământului, aproape 80 de localități sunt prea mici pentru actuala lor clasificare. Aproape 40 de orașe au o populație mai mică de 5.000 de locuitori, iar în aproape 40 de municipii trăiesc mai puțin de 25.000 de oameni.
Astfel, 80 de orașe și municipii trebuie să-și retrogradeze statului administrativ. Acest lucru atrage după sine scăderea numărului de consilieri locali, diminuarea salariilor angajaților din primării, precum și reducerea taxelor și impozitelor locale.
De exemplu, în județul Brașov există un municipiu și două orașe al căror statut administrativ trebuie să fie retrogradat, din cauza populației prea mici. Legea prevede că trebuie să trăiască cel puțin 5.000 de oameni într-o localitate astfel încât aceasta să poată fi încadrată ca oraș. În plus, municipii pot fi orașele cu cel puțin 25.000 de locuitori.
[rssfeed id='1609318597' template='list' posts=2]„La noi, la Brașov, avem la Predeal (4.020 de locuitori, n.r.), Rupea (4.907 locuitori, n.r.) și Codlea (20.534 de locuitori) o populație mai mică decât în 2011, în sensul că aceste localități chiar au căzut sub pragurile la nivelul cărora se aflau la recensământul de acum 12 ani”, a spus directorul adjunct al Direcției Județene de Statistică Brașov, Mihaela Pâtea.
Unele orașe din țară au populații mai mici de 2.000 de locuitori, cum este cazul localităților Nucet din județul Bihor și Băile Tușnad din județul Harghita. Printre cele mai cunoscute orașe prea mici, ce nu mai pot fi încadrate la această categorie, se mai numără Azuga, Slănic Moldova, Cavnic, Băile Herculane, Sulina, Făurei și altele.
Totodată, unele municipii nu au nici măcar 10.000 de locuitori. În această situație se află: Orșova, Beiuș, Vatra Dornei, Urziceni, Calafat și Adjud.
Dincolo de criteriul referitor la numărul locuitorilor, pentru a fi considerate orașe sau municipii, localitățile trebuie să mai îndeplinească și alte criterii. De exemplu, la oraș, trei sferturi din populație trebuie să fie ocupată cu activități neagricole, 70% trebuie să aibă apă în casă și 55% baie și grup sanitar în locuință.
Totodată, alte prevederi se referă la existența spitalelor, medicilor, școlilor, bazelor sportive, hotelurilor, străzilor modernizate, spațiilor verzi și depozitelor de deșeuri. În ciuda faptului că nu îndeplinesc toate aceste criterii, unele localități au un statut administrativ mai înalt decât ar trebui.
Prefectul județului Brașov, Cătălin Văsii, a amintit că datele culese în urma recensământului din 2022 se referă la populația rezidentă, nu la cei care au domiciliul în aceste localități, precum și că datele sunt provizorii.
„În privința reclasificării unor localități, potrivit Legii 351/2001, privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului național, secțiunea a IV-a, rețeaua de localități, trecerea localităților de la un rang la altul se face prin lege, la propunerea consiliilor locale, cu consultarea populației și a instituțiilor implicate, în condițiile legii”, a spus Cătălin Văsii.
Până în prezent, modificările de statut administrativ ale localităților din România erau în sensul creșterii rangului, de la comună la oraș sau de la oraș la municipiu.
