Un experiment inedit nu poate fi pus în practică din cauza legislației din România. Ce au descoperit cercetătorii de la Grigore Antipa

Ioana Constantin 12.04.2021, 13:34
Un experiment inedit nu poate fi pus în practică din cauza legislației din România. Ce au descoperit cercetătorii de la Grigore Antipa

Un experiment inedit nu poate fi pus în practică.  Experimentul reușit cu succes de către Institutul de Cercetare Marina din Constanța nu poate fi pus în practică din cauza legislației din România. Cercetătorii de la Grigore Antipa au reușit să demonstreze că păstrăvul somonat, o specie de apă dulce, se poate dezvolta şi în apa sărată a Mării Negre. În şase luni, exemplarele au ajuns la aproape două kilograme.

Un experiment inedit nu poate fi pus în practică

Experimentul s-a desfășurat în bazinele din laboratorul Institutului Naţional de Cercetare şi Dezvoltare Marină Grigore Antipa din Constanţa. Și a vizat dezvoltarea și creșterea păstrăvului-curcubeu, o specie extrem de populară în acvacultura la nivel mondial, în apă marină. Proiectul a fost demarat la cererea unui agent economic din localitatea Cheia, judeţul Prahova și a început în luna octombrie a anului trecut. A fost adus păstrăv cu greutăţi diferite, între 150 şi 300.

În bazinele de mare capacitate de la institut au fost asigurate toate condițiile similare cu cele din mediul natural, mai exact o salinitate de 14-16% şi o temperatură cât mai apropiată de cea din apele dulci. Păstrăvul somonat astfel obţinut este mai gustos şi mai aspectuos, având o valoare de piaţă mai mare.

Am fost contactati de un operator privat din zona Cheia care a vrut să experimentăm creșterea păstravului curcubeu în apă de mare. Nu este o tehnologie revoluționară, dar s-a dorit testarea în condiții specifice Mării Negre. S-a dorit testarea în condiții specifice ale Marii Negre și cu date actualizate la nivelul anului 2021 pentru a dezvolta o afacere în acvacultură marină. Am testat doua loturi de dimensiuni diferite să vedem care este mai potrivit introducerii în apă de mare, a declarat Victor Niță, cercetător INCDM Grigore Antipa.

Un experiment inedit nu poate fi pus in practica
Experiment inedit

Ambele tipuri de pești s-au adaptat rapid la condiţiile din Marea Neagră. experimentale. Primul aspect pe care l-au constatat specialiştii a fost un apetit crescut al vieţuitoarei. După aproximativ şase luni, peştii au atins greutatea medie de două kilograme.

Am avut loturi de 15o-2oo grame și respectiv peste 35o grame la momentul introducerii în apa de mare. Concluziile prelminare au fost îmbucuratoare. Detaliez că de la 250 de grame am ajuns la 2 kilograme în șase luni, și tineti cont de faptul că în acvacultura piscicolă, această specie are un câștig de 800 de grame maxim pe an, deci diferențele sunt foarte mari. Aceste tipuri de experimentări au mai fost făcute în anii 80, diferența mare o constituie hrana care atunci era preparată în institut, acum am adus hrană specială.

Păstrăvul este o specie de apă dulce, dar este înrudită cu somonul și are practic un bagaj genetic care-i conferă această adaptare la apa de mare. Practic, o specie de pește care face schimbări între apa dulce și apa sarată trebuie să fie capabilă de un fenomen numit osmo-reglare. Aceasta osmo-reglare este un fenomen guvernat de altfel ca oricare altul de bagajul genetic, pe care această specie spre deosebire de altele, îl are. În momentul în care-l trecem în apa de mare, acest proces cunoscut drept somonare îl face să fie și mai aspectuos și mai gras, și mai gustos, a mai spus Victor Niță.

Ceea ce s-a studiat în laborator se referă la rata de creștere. A înregistrat dimensiuni și greutăți notabile în cateva luni. Și este socotit drept un succes pentru creșterea lui în condițiile Mării Negre. Este folosit un sistem recicurlant, pentru că păstrăvul trăiește în apele repezi și atunci având în vedere aceste condiții el a aratat o tendință și de creștere și dezvoltare foarte bună în condițiile Mării Negre, a spus și Valeria Abaza, director INCDM Grigore Antipa.

Interesant este însă că deși păstravul este specie de apă dulce si teoretic nu se poate reproduce în apă sărată, au apărut și primele semne care dovedesc contrariul. Deși expermentul s-a dovedit a fi un real succes, aplicabilitatea lui din punct de vedere comercial nu poate fi realizată.

Legislaţia nu permite creşterea păstrăvului în Marea Neagră. Luciul de apă este deținut de statul român și nu poate fi concesionat pentru acvacultura din cauza lipsei cadastrărtii si intabulării Mării Negre. Ar exista o soluție, și anume înființarea unor ferme pe uscat. Asta însă presupune costuri mult mai mari iar șansele de reușită se reduc simțitor.

Un experiment inedit nu poate fi pus in practica
Pastrav somonat
DĂ PLAY ȘI FII MAI INFORMAT DECÂT PRIETENII TĂI