Războiul uitat al României. Comuniștii l-au șters din cartea de istorie, au fost mii de morți

România are un război uitat, ce a fost șters din cartea de istorie, de către comuniști. Au fost mii de morți, într-o confruntare din care românii au ieșit glorioși.

Ce război al României a fost șters de comuniști, din cartea de istorie. Amenințare imensă

Este începutul lunii ianuarie din anul 1918. Începea un război al României ce avea să fie uitat. O parte din armata rusă, pătrunsă de ideologia bolşevică, intenționează să dezerteze şi să se retragă în Rusia, ca să se alăture revoluţiei lui Vladimir Ilici Lenin.

”La îndemnurile lui Lenin, ruşii dezertează în masă, înarmaţi, pentru a se întoarce în ţară. Erau hotărâţi să-şi croiască drum cu armele şi să prade totul în calea lor, ca un nor de lăcuste, şi dacă nu întâlneau rezistenţă, să bolşevizeze totul, după modelul din Rusia.

La 29 decembrie 1917 (n.r. – datele sunt adaptate Calendarului Iulian), la Pechea, judeţul Galaţi, o delegaţie rusească vine la comandamentul diviziei a 4-a pentru a anunţa că începând de a doua zi, trupele ruse vor părăsi frontul şi vor trece Prutul în Basarabia. (…) În caz că trupele române vor opune rezistenţă, vor trece totul prin foc şi sabie, vor arde şi distruge totul în calea lor”, scrie istoricul Cristian Negrea.

Numărul rușilor este mare, în zona Galațiului. Pe sectorul de front Tecuci–Galaţi, se află Armata a 6-a rusă, cu trei corpuri de armată, a câte două divizii fiecare. Fiecare divizie are aproximativ 5.000 de soldaţi. În total, 30.000 de ruși.

Pericolul este mare. Fostul aliat tindea să se transforme în inamic, iar românii riscau să fie prinşi între două fronturi – de o parte, germanii, de alta, rușii.

Impact.ro

Imaginile indecente cu Elena Udrea au scăpat pe internet! Doar iubitul o mai vede AȘA...

Impact.ro

După această imagine, a urmat un DEZASTRU! Finalul depășește orice imaginație FOTO

Românii, risc de a fi prinși între două tabere. Rezultat neașteptat

Se începe supravegherea trupelor rusești. Însărcinate cu această misiune sunt diviziile 4 şi 13 ale Armatei Române. Tensiunea este imensă. Pentru câteva zile, românii sunt pregătiți, în tranșee, să lupte cu germanii, dinspre vest, și cu rușii, dinspre est.

Pe 3 ianuarie 1918, divizia 40 rusă pornește spre Cudalbi şi Pechea, cu viteză. Românii din divizia a 4-a îi întoarce pe front. Însă, Corpul Siberian de elită scapă spre Galaţi, cu divizia a 10-a siberiană, care are în apropierea oraşului două baze: una peste Dunăre şi o alta în nord-vestul urbei, la Fileşti. Aproximativ 12.000 de soldați se apropie de Galați.

Problema? Ruşii nu au de gând să treacă pașnic prin Galați. Soldații încearcă să cucerească oraşul, cu scop de jaf sau de a stabili aici o bază militară puternică pentru noul stat bolşevic, din care să exporte revoluţia şi în România.

Grupați în zona Tirighina-Barboşi, rușii dezertori trimit o delegație, pe 6 ianuarie 1918, cerând o sumă importantă de bani, pentru cheltuielile de deplasare şi de hrănire a trupelor până când acestea vor ajunge în Rusia. Sunt refuzați și trec la represalii.

Rușii trec valea Cătuşa şi câmpurile unde se află în prezent cartierul Dunărea şi sunt întâmpinate, în buza dealului Ţiglina, de liniile de apărare româneşti.

”Situaţia trupelor de apărare a Galaţiului este mai mult decât dramatică. Ele sunt acum atacate din 4 direcţii: vest, nord, est şi sud. În oraş, trupele Diviziei a 10-a ruse se constituie în unităţi de luptă, fără a mai putea fi împiedicate de vreo trupă română. Orice măsură pe care o ia armata română contrastează cu diferenţa numerică între soldaţi de 4 la 1 în favoarea ruşilor“, scrie Constantin Kiriţescu, într-o lucrare ce a fost interzisă de comuniști.

Cade prima linie de apărare românească de pe dealul Ţiglina. Pare că rușii au învins. Însă, Armata Română nu se lasă. Intervine cu două plutoane de infanterie și o secţie de mitraliere, din detaşamentul de la Fileşti.

Infanteriştii români atacă violent detaşamentul rus de la est, îl pune pe fugă și-l urmărește până când trece Prutul. Rușii încearcă să se regrupeze spre sud, înspre gara Bărboşi şi podul de peste Siret. În zadar. Artileria română şi trei avioane de bombardament îi atacă.

”Furia cu care românii, semnificativ mai puţin numeroşi, contraatacă, îi îngrozeşte pe ruşi, care iau o hotărâre disperată şi senzaţională. La ora 11.00 noaptea încep să treacă podul şi linia frontului şi se predau germanilor. A fost un deznodământ total neaşteptat şi absolut unic în istoria Primului Război Mondial. O bătălie între două armate aliate, în faţa poziţiilor inamicului şi sub privirile acestuia“, mai scrie istoricul român.

Un monument în memoria soldaților căzuți în acest război a fost ridicat, în perioada interbelică. Însă, după anul 1946, comuniștii l-au demolat. Acum, autorităţile vor să îl refacă, după planurile iniţiale. S-au obţinut avizele necesare de la Ministerul Culturii, iar Consiliul Judeţului a alocat 450.000 de lei pentru această lucrare.