SPECIAL

Statul cheltuie mai mult decât încasează și se împrumută la cele mai mari dobânzi din UE. Analist financiar: „Dacă am reduce corupția, am avea venituri bugetare mai mari”

Livia Ispas 03.06.2022, 22:13
Statul cheltuie mai mult decât încasează și se împrumută la cele mai mari dobânzi din UE. Analist financiar: „Dacă am reduce corupția, am avea venituri bugetare mai mari”

Veniturile reduse de la bugetul de stat și cheltuielile din ce în ce mai mari adâncesc deficitul bugetar. România a ajuns să se împrumute la cele mai mari costuri din Uniunea Europeană, iar îndatorarea statului a trecut deja de pragul de 50% din PIB. Peste plățile deja angajate de stat, vin creșterile salariale din iulie, pentru o parte a angajaților din sectorul public.

  • Ministrul Finanțelor spune că angajamentul privind deficitul bugetar de 5,8% va fi respectat, însă cifrele arată că statul cheltuie acum mult mai mult decât încasează.
  • Analistul financiar Dragoș Cabat susține, într-un interviu pentru impact.ro, că angajamentul ministrului nu poate fi respectat în condițiile în care cheltuielile bugetare sunt foarte mari și veniturile mult mai mici, cele mai scăzute din UE ca procent din PIB.

România se împrumută la cele mai mari dobânzi din UE

România este în procedură de deficit excesiv, menționată și de Comisia Europeană în ultimul raport privind progresele pentru aderarea la zona euro.

În contextul presiunii inflaționiste, a creșterii prețului la energie și a conflictului din Ucraina, statul a ajuns să se împrumute cu dobânzi de aproximativ 8%, maximul ultimilor 10 ani și cel mai ridicat cost de împrumut din Uniunea Europeană.

În condițiile unei dependențe de împrumuturi din ce în ce mai mari și a unei creșteri a cheltuielilor statului, deficitul bugetar ar putea depăși prognoza estimată.

Statul plătește deja peste 30% pentru salariile din sectorul public, iar decizia recentă de creștere a salariilor unei părți a angajaților din sistemul public va duce la costuri suplimentare din buget de aproximativ 2,3 miliarde de lei în acest an.

La un prag de îndatorare care a depășit 50% din Produsul Intern Brut, Guvernul ar trebui să vină cu un program pentru reducerea ponderii datoriei. Una dintre măsuri luate în calcul este înghețarea cheltuielilor totale privind salariile din sectorul public.

Cati bani castiga un recenzor

În iulie s-ar putea anunța modificări în Codul Fiscal. Scopul este, spun guvernanții, consolidarea fiscală, în lipsa căreia, acum România este dependentă de împrumuturi din ce în ce mai mari, la dobânzi care arată și cum văd finanțatorii situația fiscală din România.

Președintele Klaus Iohannis a dat asigurări la Bruxelles că Guvernul nu va crește impozitarea, premierul Nicolae Ciucă a subliniat că sistemul actual de taxare a companiilor nu se va schimba, iar liderul PSD, Marcel Ciolacu, și-a nuanțat primele declarații privind impozitarea progresivă începând din 2022 cu mențiunea că aceasta va fi introdusă, dar cu siguranță nu din acest an.

”Nu este posibilă respectarea deficitului bugetar la care Guvernul s-a angajat”

Deficitul bugetar generează datorie publică mai mare ca procent din PIB chiar și în condițiile în care România a avut, în primul trimestru din 2022, cea mai mare creștere economică din UE, comparativ cu trimestrul precedent.

Analistul financiar Dragoș Cabat crede că nu este posibilă respectarea deficitului bugetar la care s-a angajat Guvernul pentru acest an.

Nu este posibil să se respecte deficitul bugetar la care Guvernul s-a angajat, pentru că avem cheltuieli bugetare foarte mari și venituri mici, cele mai mici din Uniunea Europeană ca procent din Produsul Intern Brut, sub 30%, undeva la 27-28% maxim. Din cauza aceasta avem acest deficit bugetar de care nu putem să scăpăm în niciun fel și care se adâncește chiar și în perioadă de creștere economică”, a explicat Dragoș Cabat.

”Totul pornește de la faptul că avem foarte multă corupție în România”

Colectarea redusă a veniturilor la bugetul de stat se datorează și ineficienței aparatului fiscal, dar și scutirilor de taxe și impozite pentru unele categorii de venituri.

Statul ar trebui să reușească să facă o colectare mai bună, dar aceasta se poate face nu anunțând la televizor, ci prin digitalizare și prin eficientizarea activității ANAF și, în primul rând, prin voință politică, pentru că totul pornește de la faptul că avem foarte multă corupție în România. Dacă am reduce corupția, am avea, desigur, și mai mari venituri bugetare. Oamenii s-ar conforma”, susține analistul financiar Dragoș Cabat.

Printre măsurile de reformă pentru reducerea deficitului bugetar, Guvernul a anunțat și scăderea cheltuielilor bugetare cu 10%, prin înghețarea angajărilor la stat începând din iulie. Asta în condițiile în care numărul angajaților din sectorul bugetar se apropie de 1,3 milioane, cel mai ridicat nivel din 2010.

Până în iulie, însă, ministere și structuri subordonate, autorități de control și alte instituții publice au anunțat scoaterea la concurs a sute de posturi.

Analistul Dragoș Cabat spune că problema cea mai mare nu este cât de mulți oameni sunt angajați în sectorul bugetar, ci cât de eficienți sunt ei și cât de eficientă este activitatea pe care o fac.

Noi știm bine de ce strigă toată lumea că sunt prea mulți bugetari, pentru că o bună parte dintre bugetari, din păcate, sunt angajați pe criterii politice, și nu pe competență. Și mai degrabă că, în loc să îi plătească partidul pentru activitatea pe care o fac, sunt angajați la stat și plătește statul. Aici este marea problemă, că oamenii aceia nu fac lucruri pentru care sunt angajați să muncească, ci ei de fapt sunt oameni ai partidului, care așa primesc niște salarii, de multe ori foarte mari”, susține Dragoș Cabat.

Ideea că statul trebuie să aibă și angajați bugetari în procent mare nu este întotdeauna una rea, dar problema este că în România, mulți nu ajung în posturi pe criterii de competență, cum se întâmplă în alte state.

”Într-un fel sunt evaluați și muncesc angajații din sectorul bugetar din țările nordice, de exemplu, și în altfel muncesc cei din România. La noi, aici este marea problemă, cum ajung acolo, că unii ajung politic și alții ajung pe competență.

Sunt țări în care angajații de la stat sunt foarte respectați și, de obicei, sunt cei mai competenți din sectorul lor de activitate. Asta pentru că, acolo, oamenii, după ce au trecut prin sectorul privat și și-au dovedit competența, sunt, ca să spun așa, promovați la companii de stat, la agenții guvernamentale, tocmai ca să ajute sectorul bugetar. La noi este cu totul altceva”, a adăugat analistul financiar.

Recomandare Video Impact.ro
Urmăriți Impact.ro și pe