Previziunea lui Florin Cîțu: „Ne așteaptă o criză economică severă”. Măsuri pentru ieșirea din criză

După demisia de la șefia PNL, preşedintele Senatului, Florin Cîţu, dă sfaturi privitor la economia României. El consideră ne așteaptă o „criză economică severă”, care nu mai poate fi acum evitată. Drept urmare prezintă și soluții pentru „revenirea puternică a economiei din partea a doua a anului 2023″.

România intră într-o criză economică majoră

„Economia României va avea o creştere economică aproape de zero anul acesta. Bugetul este construit pe o creştere economică de 4,6%. Cu o probabilitate destul de mare, vom intra într-o criză economică severă. Această prăbuşire a economiei nu mai poate fi evitată acum. Este prea târziu”, a scris joi Cîţu pe pagina sa de Facebook.

Mai mult, fostul lider al PNL a prezentat și o listă de măsuri, fără de care criza economică se poate prelungi până în 2025 sau 2026.

„Fără aceste măsuri, criza economică poate să se întindă până în 2025/2026. Nicio propagandă nu poate să omoare adevărul. Doar competiţia, liberă şi transparentă, este soluţia pentru o economie puternică şi avansată”, spune el.

Măsurile propuse de Cîțu

Măsurile pe care Cîțu le consideră a fi mai mult decât necesare:

1. Menţinerea puterii de cumpărare a tuturor românilor prin reducerea contribuţiilor cu 5 puncte procentuale, impact bugetar mai mic cu aproximativ 6 miliarde lei decât pachetul de măsuri sociale prezentat.

Impact.ro

Imaginile indecente cu Elena Udrea au scăpat pe internet! Doar iubitul o mai vede AȘA...

Impact.ro

După această imagine, a urmat un DEZASTRU! Finalul depășește orice imaginație FOTO

2. Accelerarea reformelor: pensii, salarii în sectorul bugetar şi administraţie. Aceste reforme înseamnă bani din PNRR la bugetul de stat care pot să acopere reducerea veniturilor la buget din reducerea CAS.

3. Implementarea tuturor jaloanelor din PNRR, oricât de grele par. PNRR înseamnă bani la bugetul de stat pentru investiţii.

4. Investiţii de 7% din PIB de la buget – execuţie la final de an.

5. Rambursarea TVA – până acum sumele rambursate sunt mai mici cu 2 miliarde în comparaţie cu anul trecut. Asta înseamnă 2 miliarde de lei pe care firmele nu le au în condiţiile unei inflaţii galopante. Dacă nu se rambursează tot TVA, o mare parte din firme îşi vor înceta activitatea.

6. Menţinerea deficitului bugetar în parametrii anunţaţi la începutul anului. Aşa se câştigă încrederea investitorilor. Aşteptările de creştere a preţurilor vor scădea şi imediat vor scădea şi dobânzile la care se împrumută România. Asigurarea investitorilor că România menţine traiectoria de reducere a deficitului bugetar în perioada următoare.

7. Decontarea la timp a concediilor medicale. Restanţele statului pentru firme înseamnă creşterea riscului de faliment pentru aceste firme.

8. Încurajarea comerţului liber. Orice interdicţie aplicată exporturilor o să fie imediat contracarată cu interdicţii pentru exportul unor bunuri în România. Acest lucru va duce la penurie, creşteri de preţuri şi falimentul unor companii.

9. Atragerea de investitori pentru reforma companiilor de stat. Fără aceşti investitori presiunea pe bugetul de stat o să fie prea mare şi până la urmă statul o să fie forţat să declare faliment pentru industrii întregi.

10. Alocarea resurselor în economie pe baza preţurilor formate în economie, nu pe baza unor decizii luate de un grup restrâns de politicieni.