Cu ce se curăță spuma poliuretanică, cele mai eficiente soluții. Fiecare proiect de renovare sau de construcție, fie el mai mic sau de amploare, implică și o etapă de curățare, la finalizarea lucrărilor. Spuma poliuretanică este un produs util, asigurând izolarea fonică și termică de calitate. Ea este întrebuințată atât pentru umplerea golurilor, cât și pentru izolarea spațiilor din jurul ramei ușilor și ferestrelor. Din păcate, în momentul aplicării, ea poate sări pe toc, pe pervaz sau perete, dar și în alte locuri nedorite, fiind destul de dificil de îndepărtat.
Decizia unei renovări este de multe ori amânată de unii dintre noi numai la gândul deranjului care rămâne în urmă și a curățeniei de după. Dacă ai montat vreo ușă sau ferestre și a sărit spumă pe toc, pervaz sau pereți, atunci una dintre grijile principale este să cureți spuma poliuretanică de pe suprafețe.
În unele cazuri, îndepăratarea spumei poliuretanice, mai ales cea întărită, ca atunci când îți achiziționezi un apartament nou, iar pe balcon observi spumă întărită pe gresie, este o adevărată probă de reziliență și un război al nevilor până ce tot produsul dispare din locurile nedorite.
Pentru a înțelege mai bine de ce, uneori, îndepărtarea resturilor de spumă reprezintă un proces atât de dificil, haideți să privim puțin la ce este, de fapt, spuma poliuretanică, o soluție care se găsește în comerț în formă lichidă, în tuburi aflate sub presiune, pentru a fi ușor de aplicat.
Spuma poliuretanică are în compoziție două substanțe active, diizocianat și poliol, care se amestecă prin agitarea tubului, iar odată pulverizată la suprafață se transformă într-o spumă densă care, în contact cu umiditatea din aer, se întărește. În stare proaspătă, abia aplicată, spuma poliuretanică se întinde și este extrem de eficientă în umplerea tuturor cavităților.
Spuma poliuretanică poate ajunge foarte ușor pe suprafețe pe care nu ne-am dori să ajungă, din diverse motive: neatenția persoanei care o aplică, dozarea incorectă a necesarului de spumă poliuretanică, utilizarea unui tub de proastă calitate pentru aplicare. Întrucât aderă ferm pe suprafețe, spuma devine dificil de îndepărtat odată cu trecerea timpului.
Durata de uscare a spumei poliuretanice depinde de mai mulți factori, printre care temperatura, nivelul de umiditate din aer și, bineînțeles, cantitatea aplicată. Însă, ca regulă generală, spuma se usucă în câteva ore și este special concepută pentru a rezista o perioadă cât mai îndelungată.
Dacă vorbim despre un surplus de spumă proaspătă, moale și flexibilă, se pot folosi următoarele substanțe: oțet, acetona, spirt alb și ulei vegetal. Dacă spuma este veche, surplusul poate fi îndepărtat cu ajutorul unui cuțit sau al unui cutter, dar cu mare grijă pentru a nu zgâria suprafața. În cazul în care avem de-a face cu o suprafață greu accesibilă, putem apela la substanțe chimice speciale pentru îndepărtarea spumei poliuretanice.
Deoarece spuma poliuretanică este un produs folosit cu scopul de a izola termic și fonic, dar și de a etanșa și umple anumite goluri, putând fi întrebuințat în aproape toate zonele din casă, riscul pătării mai multor tipuri de suprafețe este destul de ridicat. Grație rolurilor sale (de izolare, de etanșare și umplere), odată întărită devine greu de îndepărtat.
În mod ideal, pentru a evita un efort suplimentar, excesul de spumă poliuretanică trebuie îndepărtat imediat după aplicare, pentru a nu apuca să se întărească în totalitate. În acest caz, îndepărtarea excesului de spumă nu necesită foarte multe substanțe/unelte, ci mai degrabă răbdare.
Iată care sunt pașii pentru o curățare eficientă: