Capcana culturilor bio: fermierii români, prinși între cheltuielile cu îngrășămintele și nevoia de producție: „Nu cred că se va trece integral pe bio, îți trebuie câțiva ani în spate”

Din cauza scumpirilor, fermierii români se văd nevoiți să renunțe la îngrășăminte. Din păcate pentru aceștia producția este puternic afectată dar pe termen lung acest neajuns ar putea să reprezinte o tranziție naturală către un mod de a face agricultură după standardele care urmau să fie impuse la nivel european oricum.

România are însă mari probleme cu sprijinirea unor programe pentru fermierii care poate deja s-ar califica dar nu sunt informați. Pe de altă parte în plină criză alimentară multe țări au sprijinit agricultorii cu subvenții pentru îngrășăminte. La noi aceștia au redus și cantitatea dar nici nu sunt recunoscuți ca fiind producători de produse bio.

Impact.ro a stat de vorbă cu Valentin Popa, Vicepreședinte al Asociației Forța Fermierilor, care spune că România nu este încă pregătită pentru o schimbare majoră dar că anunțul făcut de reprezentanții Ministerului Agriculturii, în care se remarcă faptul că prețurile au influențat folosirea îngrășămintelor, reflectă realitatea din piață. De altfel nici perspectivele de viitor nu sunt mai optimiste având în vedere cheltuielile cu care trebuie să se confrunte agricultorii.

„Fermierii oricum sunt nevoiți din cauza schimbărilor climatice să facă rotații de cultură”

„Fermierii nu vor mai folosi fertilizatori ca în anii trecuți. vor reduce la 50% îngrășămintele. Dar acest lucru nu înseamnă că se va trece pe bio, 3-5% posibil. Nu cred că se va trece integral pe bio, îți trebuie câțiva ani în spate, controale, analize de sol, înainte să se declare că produsele sunt bio. Nu merge ca la anul eu să declar că nu am adăugat îngrășăminte și am produs bio.

Fermierii sunt obligați din cauza climei în acest moment să facă rotația culturilor, anul acesta 2022 acest factor și-a spus cuvântul. Nu am avut rotația culturilor, am avut monocultură, porumb cu porumb, acolo a fost calamitat 100%. În zona mea fermierii care au avut monocultură nu au avut producție.

Impact.ro

Imaginile indecente cu Elena Udrea au scăpat pe internet! Doar iubitul o mai vede AȘA...

Impact.ro

După această imagine, a urmat un DEZASTRU! Finalul depășește orice imaginație FOTO

Fermierii oricum sunt nevoiți din cauza schimbărilor climatice să facă rotații de cultură, asta nu înseamnă că vor trece pe bio. Câți dintre fermierii din România știu ce înseamnă de fapt un produs bio? 90% nu stiu, vă spun eu.” spune Valentin Popa.

De altfel chiar și reprezentantul Ministerului Agriculturii a recunoscut faptul că mulți fermieri s-ar califica pentru subvenții dar nu aplică pentru aceste programe.

„N-aş putea spune cât la sută din agricultura românească este ecologică, pentru că o mare parte din fermele României sunt fermele de pe lângă casă, care nu sunt înregistrate la APIA şi nu iau subvenţii, dar sunt bio, pentru că acei oameni nu folosesc nici o substanţă. Cred că procentul de produse bio româneşti este mult mai mare decât în statisticile oficiale”, a declarat Sorin Moise, conform Agerpres.

„Durează câțiva ani. Este foarte greu să îl scoți pe român din poziția în care este acum”

Ceea ce este de notat însă este faptul că la nivelul producției bio înseamnă o producție de cinci tone la hectar în loc de 10 cât se realizează folosind îngrășăminte. În plină criză alimentară, nu este cea mai rentabilă tranziție.

Ca în multe aspecte din România care țin de relația cu statul, trebuie ca cei care solicită ajutor să treacă de un proces birocratic extrem de complex. Poate mulți agricultori s-ar califica pentru diverse stimulente în acest sens dar nu au informația necesară. Valentin Popa a mai precizat că statul ar putea deocamdată prioritiza și subvenții pentru îngrășăminte, având în vedere că în Polonia ajutorul a fost substanțial anul acesta. Criza alimentară preconizată de specialiști a făcut ca multe dintre target-urile pe agricultură cuprinse în Green Deal, să fie amânate.

„În momentul momentul în care vrei să treci pe bio trebuie să ai un control de cinci hectare, să fii luat în evidențele celor de la Direcția Agricolă, APIA. Durează câțiva ani. Este foarte greu să îl scoți pe român din poziția în care este acum. Este învățat într-un anumit fel și dacă stai cu el ore întregi să îi explici ce înseamnă bio, care sunt avantajele și dezavantajele, după ce pleacă de acolo spune că a pierdut timpul.” a concluzionat reprezentantul fermierilor.

Acesta spune că pentru perioada grea prin care trec fermierii români ar fi fonduri europene care ar putea fi accesate. De asemenea un ajutor real ar însemna o soluționare a problemei cu utilajele și achiziționarea lor care acum este extrem de dificil de realizat având în vedere că dobânda a ajuns la 18% pentru astfel de credite.

Ce tip de date are ministerul?

Lipsurile pe care le întâmpină fermierii români din cauza creșterii prețurilor la combustibil și îngrășăminte sunt văzute ca un potențial avantaj de reprezentanții Ministerului Agriculturii. Sorin Moise spune că a transmis datele pe anul acesta către Comisia Europeană și speră ca renunțarea forțată de prețuri la îngrășăminte să îndelinească si cerințele impuse la nivel european.

„Ne pregătim şi avem o perspectivă de creştere în perioada următoare, în concordanţă cu solicitările Comisiei Europene. La momentul actual aşteptăm un feed-back din partea Comisiei Europene pe ce am trimis noi ca date să vedem dacă vor rămâne acestea sau dacă ţinta va deveni mai ambiţioasă.

Din punctul meu de vedere, în această zonă există perspectivă de creştere. Preţul îngrăşămintelor a crescut foarte mult şi nici nu există disponibilitate pe piaţa românească de îngrăşăminte. Automat, fermierii sunt nevoiţi să-şi reducă consumul de fertilizatori. De asemenea, discutăm de o creştere substanţială a preţului la combustibil, ceea ce înseamnă că fermierii vor face mai puţine lucrări şi se vor orienta spre agricultura ecologică. Pentru că, dacă există piaţă pentru aceste produse, mulţi fermieri vor fi tentaţi să treacă spre ecologic, pentru că agricultura intensivă presupune costuri foarte mari. Nemaiavând o rată de profitabilitate prea mare de business, preferă să meargă către zona de ecologic”, spune secretarul de stat.