Trimestrele lui Sorin Cîmpeanu și asaltul părinților

Ne temem ca nu cumva profesorii să ne evalueze prea des copiii și să ni-i obosească. Când ministrul Educației a început să vorbească despre un proiect de an școlar cu trei trimestre, nu cu două semestre cum e acum, s-a sărit pe el cu tot elanul unei societăți convinse că i se cuvin doar privilegii, nu și obligații. În cazul de față, privilegiul de a se alege cu diplome, fără obligația de a și depune eforturi pentru obținerea lor.

Refuzul trecutului

Singurul păcat al noii scheme de an școlar propuse de Sorin Cîmpeanu este acela de a reface cumva structura ”de pe vremuri”. Acel ”de pe vremuri” e cel care înfioară, orice apel la trecut, chiar la părțile bune, lucrative ale acestuia fiind privită de către generația tuturor libertăților, cea trăitoare astăzi, drept o întoarcere în comunism, în totalitarism, în dictatură.

Care e scopul școlii?

O organizație plină de bune intenții, îngemănată în comunitatea ”Părinții cer schimbare”, a sărit ca arsă, și a înaintat o petiție în care petinde că posibila structură a anului școlar ar presupune ca odraslele dumnealor să fie mult mai des notate și evaluate decât în prezent. Și ce dacă:? Nu acesta e scopul școlii, cel de a se preda elevilor un volum de informații și de a se verifica ulterior însușirea acestora? De a se evalua real elevii, cu note de la 1 la 10, de a-i ierarhiza în funcție de gradul de atenție, de interes față de școală, de sârguință? Probabil că nu. Probabil că scopul școlii este acela de a fi absolvită și atât, de a atașa biografiilor unor tineri un șirag interminabil de note de 10, care reflectă orice altceva decât nivelul de pregătire al acestora.

Da, într-adevăr, trei trimestre înseamnă trei teze la obiectele importante în loc de două, înseamnă mai multe note, dar să nu uităm că majoritatea celor care astăzi ne aflăm într-a doua jumătate a vieții avem un nivel de pregătire și de cultură generală rezonabil tocmai pentru că am fost evaluați des, pentru că școala ne-a ținut în priză și ne-a impus obiective clare. Pentru că am fost siliți să avem în permanență învățătura ca principală preocupare. Poate suna comunist, lozincard, însă școala aceea cu trei trimestre și cu trei teze ne-a adus la un anumit nivel, ne-a filtrat și ne-a călăuzit lecturile, ne-a definit ca adulții ce urma să devenim.

O generație de ”perfecți”

Astăzi, părinții, cocoloșindu-și mereu și ineficace odraslele, au ajuns să se plângă de o uitătură ”mai altfel” a unui profesor, să acuze în termeni globalizanți drept ”bulling” orice admonestare și probabil că semnatarii petiției adresate Ministerului, duioșii și toleranții genitori ai comunității ”Părinții cer schimbare” ar fi bucuroși dacă școala, ca instituție, nu le-ar mai evalua deloc copiii. Și-așa, ca să nu se lase cu traume psihice, mulți profesori înșiră în cataloage impresionante coloane de note de 10, de parcă toți elevii ar if perfecți, impecabili, atoateștiutori. Dacă-i dai unuia un 9, deja-l discriminezi, or societatea noastră presupune acel egalitarism perfect, care exclude orice fel de diferențiere.

Impact.ro

Imaginile indecente cu Elena Udrea au scăpat pe internet! Doar iubitul o mai vede AȘA...

Impact.ro

După această imagine, a urmat un DEZASTRU! Finalul depășește orice imaginație FOTO

Urmează anii emoticoanelor

Dragi domni și doamne din comunitatea ”Părinții cer schimbare”, huliți-l pe Sorin Cîmpeanu, cereți-i demisia pentr sacrilegiul de a se fi gândit la trei trimestre și puneți în locul său pe altcineva, mult mai adaptat, nu-i așa, zglobiului mileniu trei. Sau mai bine conduceți dumneavoastră educația, aboliți trimestrele, nu mai lăsați nici cele două semestre de acum, propuneți unul singur, ba chiar niciunul! Iar peste 10-15-120 de ani, admirați-vă opera, punându-vă copiii să vă transmită cum se simt. Veți primi informația pe touchscrreen-uri, fără cuvinte, doar cu emoticoane de la un capăt la celălalt. Doar de atât vor fi în stare cei pe care-i cocoloșiți acum.