Țările din Balcani, lăsate la ușa UE după ani în care li s-a promis aderarea. „Sunteți o dezamăgire, băieți!”

Liderii celor șase țări din Balcanii de Vest, Albania, Macedonia de Nord, Serbia, Bosnia și Herțegovina, Muntenegru și Kosovo s-au întâlnit, la Bruxelles, cu liderii UE pentru a discuta despre integrarea lor în blocul comunitar. Dar, întâlnirea nu a avut rezultatele dorite de cele șase state, ceea ce l-a făcut pe premierul albanez să atace dur UE.

Discuții între liderii din Balcani și UE

Discuțiile dintre liderii din Uniunea Europeană și Balcani nu au reușit depășească impasul legat de cererea de aderare la UE a Macedoniei de Nord și Albaniei, chiar dacă Ucraina urma să devină candidat oficial la aderare.

După ce Ucraina și Moldova au primit statutul de candidate la UE, liderii celor șase țări balcanice și-au exprimat dezamăgirea că negocierile nu au început sau sunt blocate, la ani după ce li s-a promis o eventuală aderare la blocul comunitar. UE și-a reiterat promisiunea făcută cu aproape două decenii în urmă de a accepta integrarea țărilor balcanice, odată ce acestea vor implementa reforme economice, judiciare și politice.

„Ceea ce s-a întâmplat este o lovitură gravă adusă credibilității Uniunii Europene”, a declarat Dimitar Kovacevski, premierul Macedoniei de Nord, într-o conferință de presă după summitul Balcani-UE, referindu-se la lipsa de progres.

„Loc frumos, oameni drăguți, cuvinte frumoase, poze frumoase și doar imaginați-vă cât de frumos ar putea fi dacă promisiunile frumoase ar fi urmate de o realitate frumoasă. Dar noi, albanezii, nu suntem la fel de drăguți ca să renunțăm frumos! Așa că vom continua și vom lucra și mai mult pentru a face din Albania un membru frumos al UE”, a scris premierul Albaniei, Edi Rama, pe Twitter, potrivit Euronews.

„Ucraina să nu își facă iluzii cu aderarea la UE”

În ciuda faptului că li s-a promis cu mult timp în urmă o perspectivă europeană, țările din Balcanii de Vest s-au lovit de un zid în ceea ce privește cererile lor de aderare la UE, în timp ce blocul comunitar s-a mișcat cu o viteză record pentru a acorda Ucrainei și Republicii Moldova statutul de candidat pentru integrare. Însă, premierul Albaniei a avertizat Kievul să nu-și facă iluzii că țara va deveni prea curând membră UE.

Impact.ro

Imaginile indecente cu Elena Udrea au scăpat pe internet! Doar iubitul o mai vede AȘA...

Impact.ro

După această imagine, a urmat un DEZASTRU! Finalul depășește orice imaginație FOTO

„Macedonia de Nord este candidata de 17 ani, daca nu am pierdut numarătoarea, Albania de opt ani. Este un lucru bun să acordăm Ucrainei acest statut. Dar sper ca poporul ucrainean să nu-și faca multe iluzii”, a spus Edi Rama.

Cetăţenii din Balcani visează de mult timp să adere la UE după războaiele etnice din anii 1990, odată cu dezintegrarea Iugoslaviei. Dar țări din nord precum Franța și Țările de Jos au blocat „extinderea” UE, temându-se de un proces rapid de aderare așa cum a fost în cazul României și Bulgariei în 2007 și de migrația prost gestionată a muncitorilor est-europeni în Marea Britanie, care i-a întors pe mulți britanici împotriva blocul comunitar, ceea ce a dus la Brexit.

Aderarea Macedoniei, blocată de Bulgaria

În afară de Ucraina și Moldova , alte cinci țări sunt, oficial, candidate la aderarea la Uniunea Europeană: Turcia (1999, un proces acum înghețat), M0acedonia de Nord (2005), Muntenegru (2010), Serbia (2012) și Albania (2014).

În cazul Macedoniei și Nord și Albaniei, lucrurile sunt mai complicate. Bulgaria a blocat aspirațiile UE ale Macedoniei de Nord într-o dispută de lungă durată privind limba, istoria și drepturile minorității bulgare din această țară, iar dreptul de veto al Sofiei a rămas în vigoare din 2020. Și Albania este blocată, deoarece UE și-a legat progresul de cel al Macedoniei de Nord.

Incapacitatea de a soluționa această dispută transfrontalieră a stârnit furie în rândul liderilor balcanici reuniți la Bruxelles. Înaintea summit-ului, premierul albanez Edi Rama i-a criticat dur pe liderii UE și a spus că este o „rușine”, acuzându-i pe aceștia de „impotență” pentru că nu au făcut presiuni pe Sofia să facă concesii.

„Sunteți o dezamăgire băieți, sunteți o dezamăgire mare și sunteți o rușine și cred că este păcat că o țară NATO, Bulgaria, răpește alte două țări NATO și anume Albania și Macedonia, în timp ce în curtea Europei este un război fierbinte și, desigur, nu este bine să vezi că alte 26 de țări stau nemișcate într-un spectacol înfricoșător de impotență”, a declarat Edi Rama, citta de Reuters.

O altă țără lăsată mulți ani să aștepte este Turcia, care a primit statutul de candidat la UE în 1999, iar negocierile de aderare au fost lansate la 3 octombrie 2005, dar au fost înghețate în noiembrie 2016. Procesul de aderare va dura, probabil, câteva decenii, deoarece persistă dezacordurile politice și culturale dintre UE și Turcia.