Șeful secției ATI din Sibiu, declarații uluitoare. „Legarea de pat, procedură folosită în toată lumea”

Medicul Mihai Sava, șeful secției ATI din Sibiu, a decis să facă dezvăluiri uluitoare în contextul scandalului care a șocat opinia publică. În urmă cu câteva zile, un fost asistent medical din cadrul Spitalului Județean din Sibiu a vorbit despre procedura prin care pacienții Covid de la Terapie Intensivă sunt sunt imobilizați la pat. O anchetă a fost demarată în acest caz.

Care sunt condițiile în care pacienții sunt legați de pat. Șeful secției ATI din Sibiu face declarații

După ce un fost asistent medical al unității medicale a făcut dezvăluiri sub protecția anonimatului pentru publicația Turnul Sfatului, un adevărat scandal a izbucnit. Fostul asistent susține că pacienții bolnavi de Covid-19 care ajung la ATI sunt legați de paturi și chiar ajung să prezinte răni la nivelul mâinilor, fiind totodată sedați puternic pentru a nu se agita. Un dosar penal, deschis de Parchetul de pe lângă Tribunalul din Sibiu, i-a adus în fața instanței pe medici. De asemenea, Corpul de Control al Ministrului Sănătății analizează această situație.

Deși mulți s-au grăbit să acuze personalul medical pentru rele tratamente față de bolnavii de Covid, medicul Mihai Sava, şeful Secţiei de ATI a Spitalului Judeţean Sibiu, a vorbit pentru news.ro despre condițiile în care specialiștii apelează la contenția mecanică a pacienților. Medicul susține că această procedură de legare de pat, folosită de multă vreme în lumea medicală, este utilizată pentru ca specialiștii să se asigure că viața pacienților nu este pusă în pericol.

Pacienţii din terapie intensivă, foarte mulţi dintre ei, chiar dacă nu au patologie psihiatrică, sunt foarte agitaţi şi din cauza asta trebuie sedaţi. La mulţi dintre ei, până îşi face efectul medicaţia sedativă, trebuie legaţi de paturi pentru că se autolezează. Îşi smulg cateterele, îşi smulg toate sondele pe care le avem noi acolo, inclusiv pot să cadă din pat, să se lovească şi să avem probleme cerebrale, din cauza aceasta sunt legaţi de pat, până îşi face efectul medicaţia sedativă. Există şi pacienţi la care nu putem să mai creştem doza de medicaţie sedativă din cauza faptului că ar avea efecte adverse, în principal depresie respiratorie, este foarte importantă, aceşti pacienţi cu COVID sunt foarte sensibili la depresia respiratorie. De multe ori folosim combinat şi contenţia mecanică, adică legarea de pat, care există ca procedură în toate spitalele din lume, în toate secţiile de terapie intensivă, sunt cărţi şi capitole din cărţi dedicate contenţiei, fie că este mecanică, fie că este chimică, medicamentoasă, cum se spune. Se poate face contenţia mecanică şi la pacienţii care sunt comatoşi de exemplu, dar care mai au mişcări involuntare, şi astfel îşi pot face singuri rău. În toate spitalele din lumea aceasta sunt contenţionaţi mecanic, nu toţi, dar există această procedură, a precizat medicul pentru News.ro

Care sunt metodele prin care pacienții sunt imobilizați

În urma unor imagini apărute recent, care înfățișează pacienți cu răni în zona încheieturilor mâinilor după un astfel de tratament, specialistul ATI de la Sibiu a ținut să explice care sunt metodele prin care bolnavii sunt ținuți la pat.

Impact.ro

Imaginile indecente cu Elena Udrea au scăpat pe internet! Doar iubitul o mai vede AȘA...

Impact.ro

După această imagine, a urmat un DEZASTRU! Finalul depășește orice imaginație FOTO

Există nişte curele care, chiar dacă nu sunt de piele, sunt dintr-un material rezistent dar în acelaşi timp moale, şi care sunt destul de late astfel încât să nu producă leziuni la nivelul tegumentului, deci nu sunt folosite sfori sau tifon, sunt practic nişte dispozitive, nişte curele care există pe piaţa materialelor medicale din România şi din lume, deci sunt pentru uz medical,  nu sunt pentru altceva comercializate. Leziunie tegumentare la pacienţii din terapie intensivă care sunt cu probleme metabolice, cu tulburări de nutriţie, cu hipoalbuminemie, deci, repet leziunile tegumentare la pacienţii din terapie intensivă nu sunt o raritate, şi acestea pot să apară din mai multe motive, în mai multe situaţii, şi nu trebuie să fie legate neapărat de contenţia mecanică, a precizat medicul Mihai Sava.

Deși este considerat de mulți un tratament care se aplică de multă vreme în spitale, nu există până în prezent un protocol care să prevadă aceste manevre de contenție mecanică sau de orice altă natură.

Nu există un protocol, ca să spun aşa, dar contenţia, fie că este medicamentoasă sau mecanică a pacienţilor, sunt capitole întregi, şi articole, şi studii făcute, prezentări făcute la congrese internaţionale, nu este un protocol care să fie legiferat, nu există niciun protocol în România de tratament care să fie legiferat, singurul protocol legiferat este diagnosticul şi managementul pacienţilor cu moarte cerebrală, este singura patologie în care există o lege dedicată, restul se fac în urma recomandărilor Societăţilor europene, americane, române, a Societăţii Române de ATI, a explicat medicul Mihai Sava pentru sursa citată.