Ne paște o mare tragedie! Bucureștiul este împânzit de clădiri care se clatină. Expert: „Încă există mentalitatea că imobilul în care noi trăim, dacă nu a căzut în ’77, este rezistent” EXCLUSIV

Cazul primarului din Arad care a fost surprins de un cutremur într-o emisiune televizată și a ales să iasă pe stradă pentru a arăta gradul de degradare al centrului vechi al orașului a stârnit foarte multe controverse. Nu este Arad singurul oraș cu astfel de probleme, știm cu toții asta, și în Capitală ne ferim de fațadele acoperite de plase de siguranță. Impact.ro a stat de vorbă cu Răzvan Munteanu, director executiv al Administrației Municipale pentru Consolidarea Clădirilor cu Risc Seismic (AMCCRS), pentru a vedea în ce stadiu se află consolidarea clădirilor care sunt în pericol de prăbușire în cazul unui cutremur.

„Acum, se pune problema pe partea cealaltă, adică pe zona societății”

Din păcate, procesul de consolidare se dovedește a fi unul anevoios, atât din punct de vedere juridic cât și al investițiilor. Specialistul nostru ne spunea că în ultimii 30 de ani s-a consolidat mult mai puțin la nivelul Bucureștiului față de nevoile reale. În 2018 Administrația Municipală pentru Consolidarea Clădirilor cu Risc Seismic, instituție nou înființată atunci, a inițiat un program de 10 imobile, care au fost consolidate, tot ceea ce înseamnă categorii de lucrări de structură au fost implementate, dar a rămas un rest de executat pe partea de arhitectură și instalații, până anul trecut.

„Noi ca societate avem nevoie de un parteneriat, pe de o parte între cetățenii care ocupă imobilele cu valoare istorică, dar care, sunt deja depășite din punct de vedere al materialelor din care sunt făcute, și pe partea cealaltă, administrația locală și centrală. Astăzi, administrația pune la dispoziție o serie de instrumente financiare,  avem și un cadru legal, prin care, putem crea programe de consolidare. Acum, se pune problema pe partea cealaltă, adică pe zona societății. Care este disponibilitatea proprietarilor de locuințe vechi de a intra în programe de finanțare.

Sunt fie prin PNRR sau prin program național. Noi în mod constant ne întâlnim cu asociațiile de proprietari.”, spune reprezentantul primăriei.

Acesta mai precizează că în cazul unei instituții publice precum Teatrul Nottara, nu se pune problema incintei ci și a apartamentelor de deasupra sălii de spectacole, pentru care proprietarii trebuie să își dea acordul. Și aici intervin problemele pentru care locații precum Sala Dales sau alte teatre nu sunt încă finalizate din punct de vedere al siguranței la risc seismic.

Cum putem preveni un dezastru?

Anul trecut AMCCRS (Administrația Municipală pentru Consolidarea Clădirilor cu Risc Seismic) a expertizat un număr de imobile ce au fost încadrate la clasa de risc seismic I și II, aceste categorii sunt reglementate prin legea 201, respectiv legea 202, Legea Consolidării. În același timp autoritatea municipală a depus actele pentru o serie de imobile, 9 sunt în total, 6 au deja contracte semnate, 3 sunt în curs de aprobare, în cadrul PNRR. Au mai fost depuse 22 de imobile la începutul anului, pe data de 3 ianuarie, în Programul Național pentru Consolidarea Clădirilor cu Risc Seismic, un program care primește finanțare din programul național.

Impact.ro

Imaginile indecente cu Elena Udrea au scăpat pe internet! Doar iubitul o mai vede AȘA...

Impact.ro

După această imagine, a urmat un DEZASTRU! Finalul depășește orice imaginație FOTO

„În general instituțiile publice înțeleg mult mai bine nevoia de consolidare, suntem în contract cu multe teatre, și pot să spun că toate au venit către noi. Aveam teatrul Stela Popescu, Bulandra, acolo suntem într-un parteneriat cu Universitatea București, avem Teatrul Foarte Mic, de pe Carol 21, care de asemenea, este în program.

Încă există mentalitatea, percepția, că imobilul în care noi trăim, dacă nu a căzut în ’77, sau ’90, ’87, este rezistent. Oamenii este foarte important să înțeleagă, că atunci când o clădire este supusă unor forțe fizice, ea nu se întărește ci dimpotrivă, ea devine mai slabă.

Oradea este un exemplu de bună practică, însă demersurile au început acum 3-4 mandate, și cu o serie de măsuri coercitive care nu au fost apreciate. Nu ai cum să ai clădiri consolidate fără șantier, și acasă dacă muți un perete.”, mai spune specialistul.

Acesta mai precizează însă că se poate face un plan de lucrări, dar și că trebuie profitat de banii oferiți prin PNRR. Și acest adevăr este aplicabil și pentru orașele mai mici precum Arad, care de altfel a fost lovit recent de un cutremur care a făcut ca centrul vechi al orașului să se deterioreze vizibil chiar în timpul seismului.