Izvorul tămăduitor pierdut. Legenda mănăstirii din Banat a cărei bisericuță din lemn adăpostea ape cu proprietăți miraculoase

Legende despre izvoare vindecătoare sunt multe în Banat. Situate în zone mai puțin accesibile sau în perimetrul unor lăcașuri de cult, apele cu proprietăți miraculoase sunt cunoscute de localnici încă din vechime. Printre cele mai puțin știute se numără izvorul de la Mănăstirea Cebza. Din păcate, izvorul de aici fie a secat demult, conform surselor oficiale, fie apele lui nu mai sunt sigure – filonul fiind acum aplasat sub mormintele din cimitirul localității.

Cebza, localitatea din Banat ridicată pe locul unei păduri seculare

Pe locul unde astăzi se află o localitate plină de farmec, la aproximativ 30 de km de Timișoara, scutită de aglomerație sau poluare, pe la 1400 se întindea o pădure imensă, aproape imposibil de străbătut. Conform poveștilor depănate de localnici, în pădurea cea mare exista, pe atunci, un izvor din apele căruia cei care beau uitau de boli. Doar că era greu de găsit și de ajuns la el. De-a lungul timpului pădurea a fost tăiată, s-a micșorat, iar satele au început să apară pe pământul stăpânit altădată doar de arbori seculari. Un pustnic a ajuns și el pe acele meleaguri și și-a făcut o chilie lângă izvorul tămăduitor.

Chilia unui pustnic, devenită mănăstire, în mijlocul pădurii

În timp ce satul Cebza prindea contur, chilia pustnicului a devenit loc de pelerinaj pentru călugări care au decis să întemeieze o mănăstire. Biserica din lemn a acesteia, care poartă hramul „Înălţarea Sfintei Cruci”, este considerată una dintre cele mai vechi de acest gen din Banat.

“Biserica mănăstirii Cebza prezintă o evidentă disproporţionalitate între lungimea exagerată (16 m), lăţime de 6, înălţimea pereţilor de 2,40 şi a acoperişului de 3,10. S-a motivat cel mai adesea că aceasta s-ar datora faptului că, la construirea ei, s-a dorit şi înglobarea unui izvor natural ce se află în altar, şi despre care credincioşii cred că posedă puteri taumaturgice, ceea ce a făcut ca la mănăstire încă din vechime să se oganizeze pelerinaje. Spre vest, lăcaşul are un pridvor scurt de 1,40 de metri, susţinut pe 4 stâlpi de stejar frumos împodobiţi cu crestături realizate cu barda”, explică istoricii.

Printre icoanele aflate în interiorul acesteia, atrag atenția cele a Maicii Domnului care poartă inscripția: „Dimpreună și diregerea Izvorului cu cheltuiala j(u)p(ănilor) George și Arsenie Săracu”, iar cea a lui Isus: „Ctitor j(upăn) Mihai Săracu din Iosefstat anul 1829”. Istoricii cred că este vorba despre o donație a unor persoane din cartierul timișorean Iosefin, care au venit și au slăvit astfel izvorul tămăduitor.

Impact.ro

Imaginile indecente cu Elena Udrea au scăpat pe internet! Doar iubitul o mai vede AȘA...

Impact.ro

După această imagine, a urmat un DEZASTRU! Finalul depășește orice imaginație FOTO

Biserica de lemn care adăpostește izvorul este situată într-un cimitir

Acum mica bisericuță din lemn se află în mijlocul cimitirului din localitate, iar accesul la vechiul izvor nu este accesibil oricui, acesta fiind considerat secat.
La câțiva pași se află noua Mănăstire Cebza, cea ridicată mult mai recent: la stăruința I.P.S. Mitropolit Nicolae Corneanu, în anul 1996, s-a hotărât reactivarea acestui vechi asezământ monahal, dar pentru călugărițe. Tot atunci s-au reconstruit chiliile și paraclisul.

Locul rămâne însă unul plin de farmec, preferat de cei care vor să viziteze vestigii mai puțin cunoscute sau să facă o plimbare în mijlocul naturii, pe malul Timișului, acolo unde mai nimic nu amintește de pădurea imensă de odinioară.