Internetul e rapid, iar instituțiile se digitalizează, dar românii nu înțeleg tehnologia: cifrele care trădează România anului 2023

Internetul a devenit o realitate cotidiană pentru români, mai ales că viteza sa este foarte bună în raport cu cea din alte state. Dar asta, doar la prima vedere, cea lăsată de marile aglomerări urbane ori de firmele care au nevoie de angajați care să știe cum să folosească această „unealtă” miraculoasă. De fapt, conform ultimelor date, România este mult sub media din Uniunea Europeană în privința competențelor digitale ale populației.

Internetul e rapid, iar instituțiile se digitalizează, dar românii nu înțeleg tehnologia

Aparenta prezență firească a calculatoarelor, laptopurilor ori smartphone-urilor în viața noastră, ne-ar putea face să credem că România a devenit o țară conectată aproape în întregime la noua realitate online a vremurilor noastre adusă de internet.

Dar, în ciuda faptului că internetul e rapid în țara noastră, mult mai mulți români decât am putea crede habar n-au să folosească un calculator ori îl folosesc doar pentru acțiuni simple.

Lipsa competențelor digitale de bază și a specialiștilor în tehnologia informațiilor și a comunicațiilor (TIC) sunt provocări cheie pentru România în ceea ce privește digitalizarea, potrivit Raportului de țară 2023 pentru România, citat de economedia.ro.

Astfel, doar 28% dintre persoanele cu vârste cuprinse între 16 și 74 de ani au cel puțin competențe digitale de bază, comparativ cu media UE de 54%.

Impact.ro

Imaginile indecente cu Elena Udrea au scăpat pe internet! Doar iubitul o mai vede AȘA...

Impact.ro

După această imagine, a urmat un DEZASTRU! Finalul depășește orice imaginație FOTO

Cifrele care trădează România anului 2023

O altă zonă în care România este rămasă în urmă este digitalizarea afacerilor. Ponderea IMM-urilor cu cel puțin un nivel de bază de intensitate digitală, precum și utilizarea tehnologiilor avansate precum serviciile de cloud computing, inteligența artificială și big data rămân considerabil sub media UE. Doar 53% dintre IMM-uri au un nivel de digitalizare de bază, comparativ cu media UE de 69%.

Apoi, la capitolul digitalizării serviciilor publice, în ciuda unor încercări timide de introducere a a acestor servicii online, România are scoruri semnificativ sub media UE în ceea ce privește disponibilitatea serviciilor publice digitale atât pentru cetățeni, cât și pentru întreprinderi.

Mai mult decât atât, doar 24% dintre utilizatorii online români se angajează activ în serviciile de e-guvernare, comparativ cu media UE de 74%.

România are, de asemenea, un scor semnificativ sub media UE în ceea ce privește accesul la fișele electronice de sănătate. Există un serviciu de acces centralizat pentru cetățeni, dar datele de sănătate disponibile ar putea fi extinse semnificativ, iar serviciile de acces ar trebui extinse în continuare la întreaga populație și la diferite tipuri de furnizori de asistență medicală.

Există doar două vești mai bune. Astfel, Comisia Europeană remarcă faptul că România ocupă locul al doilea în ceea ce privește absolvenții de TIC (6,7% dintre toți absolvenții de învățământ superior) și că proporția femeilor specialiști în TIC este, de asemenea, una dintre cele mai mari din UE. Această discrepanță se explică în mare măsură prin exodul creierelor.

În plus, conectivitatea digitală este domeniul în care România are cel mai bun punctaj. Țara noastră are scoruri semnificativ peste media UE și continuă să progreseze rapid pentru acoperirea rețelelor de foarte mare capacitate. Pe de altă parte, acoperirea 5G este mult sub media UE, atât când vine vorba de acoperirea generală 5G (27% față de media UE de 81%).

945 de sate vor fi conectate la internet de mare viteză

Raportul transmite că România implementează deja o serie de măsuri din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) care se estimează să contribuie la progresul în acest domeniu.

De altfel, în acest context, un număr de 945 de sate vor fi conectate la internet de foarte mare viteză, prin PNRR, a transmis, luni, premierul Nicolae Ciucă, într-un mesaj prezentat în deschiderea celei de-a VII-a ediţii a Festivalului de tehnologie şi inovaţie „Bucharest Tech Week”.

„Prin Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă, 945 de zone albe, sate din zone îndepărtate, vor fi conectate la internet de foarte mare viteză. Totodată, 374 de milioane de euro sunt alocaţi din PNRR în vederea implementării în România a infrastructurii de cloud guvernamental. Până la finalul anului 2024, 30 de instituţii publice din ţara noastră vor fi pe deplin interconectate şi vor utiliza cloudul guvernamental pentru schimbul de date. (…)

Totodată, conform celor asumate de România prin PNRR, până în anul 2025, vom creşte la 101 numărul de entităţi cu valenţă critică pentru securitatea naţională, care au infrastructura informaţiilor şi comunicaţiilor protejată împotriva unor atacuri cibernetice avansate”, a precizat premierul, conform Agerpres.

Potrivit acestuia, Guvernul şi-a asumat „un rol activ” în dezvoltarea tehnologiei şi a soluţiilor digitale, susţinând consolidarea acestei infrastructuri şi promovarea inovaţiei.