De unde provin tradiționalele oale de sarmale: „Nu s-au făcut niciodată la Horezu”

Elena Avramescu 03.12.2021, 10:57
De unde provin tradiționalele oale de sarmale: „Nu s-au făcut niciodată la Horezu”

La Horezu, de ceva vreme este un mare scandal cu privire la obiectele din ceramică vândute ca produsele originale ale unui meşteşug, ce a intrat în patrimoniul UNESCO. În ultimlii an, scandalul s-a amplificat destul de mult. De foarte mulți ani, toți turiştii care opresc în zona spaţiilor comerciale de pe şoseaua principală a oraşului, DN 64, spun că nu ştiu să deosebească ceramica originală de cea produsă la comandă în alte ţări. Astfel că au cumpărat obiecte pe care le credeau de calitate, dar care se distrug mult prea repede odată ce sunt folosite.

De unde provin tradiționalele oale de sarmale

Se pare că singurul deţinător al titlului onorific de „Tezaur Uman Viu” este ceramistul Sorin Giubega, care a vorbit pentru „Adevărul” despre războiul dintre comercianţii şi producătorii din Horezu.

Nu strică nici chinezii, nici bulgarii. Comercianţii noştri s-au dus la bulgari şi le-au dat comandă ca pe oalele pe care le fac să scrie Horezu. Când oamenii opresc la magazinele de la şoseaua principală nu ştiu toţi cum să recunoască ceramica de Horezu. Vin, sunt încântaţi de ceramica de Bulgaria, pentru că este viu colorată şi cumpără când văd că pe ea scrie Horezu. Şi automat sunt păcăliţi, a spus ceramistul Sorin Giubega.

Fiind convins că se poate vorbi despre înşelăciune întreabă retoric: „Dar cine să-i controleze? Nu se vrea, sunt lăsaţi în pace, pentru că plătesc taxe, impozite, plus alte favoruri şi nu se ia nimeni de ei. Chiar dacă este cumpărată din Horezu, garanţia că ai cumpărat ceramică UNESCO este extrem de mică”.

Se pare că cea mai mare parte din marfa expusă în zona comercială, pentru că adevărata ceramică de Horezu poate fi achiziţionată cu încredere doar de pe strada Olari, aflată la 3,5 kilometri depărtare de centrul oraşului.

De unde provin traditionalele oale de sarmale
Ceramica Horezu

În plus, o altă problemă la fel de importantă este legată de calitatea produselor cumpărate.

Nu este suficient să ştii să execuţi obiecte din lut, dacă nu cunoşti tipul de pământ şi timpii de lucru, este foarte posibil ca piesele pe care le faci să nu aibă viaţă lungă. Vorbesc din punct de vedere al producătorului. Ca şi cumpărător, trebuie să înveţi să faci diferenţa între calitate, utilitate şi restul, a mai spus meşterul olar Sorin Giubega.

Meșterul olar a mai menționat și ce nu este specific ceramicii de Horezu, dar şi din ce motiv.

La noi, spre exemplu, în zona Horezu, nu se fac oale de sarmale. Ştim să le lucrăm, dar pământul de aici nu se pretează pentru nici un obiect suspus temperaturilor înalte. Ca să putem face oale de sarmale trebuie să luăm pământ din altă parte. Pot să iau pământ de la Cristuru Secuiesc, din Harghita, ca să fac o oală de sarmale.

Tot ce se pune la flacără nu este executat cu pământ din Horezu. Nu s-au făcut niciodată la Horezu. Restul, am modelat de toate: căni, căniţe, oale de lapte pentru covăsit, orice, dar să nu fie pus pe flacără. Lutul de Horezu este special pentru că nu are nisip în el. Orice lut pe care-l pui peste flacără, trebuie să fie în schimb poros, să aibă nisip în el, a mai spus bărbatul.

Urmăriți Impact.ro și pe
Tags:
Elena Avramescu
Este redactor Impact.ro. Absolventă a Colegiului Naţional ”Mihai Eminescu” din Buzău, precum şi a Facultăţii de Jurnalism din cadrul Universității Hyperion din Bucureşti, Elena Avramescu...