Creşterea salariului minim brut la 3.000 lei, susținută de BNS: „Ne aflăm departe de multe din jaloanele instituite de Directiva adoptată luna trecută”

Elena Avramescu 17.11.2022, 07:06
Creşterea salariului minim brut la 3.000 lei, susținută de BNS: „Ne aflăm departe de multe din jaloanele instituite de Directiva adoptată luna trecută”

Românii au o nouă speranță, după ce Blocul Naţional Sindical (BNS) a anunțat că va susține creşterea salariului minim brut la 3.000 lei pentru anul 2023, precum şi revizuirea impozitului pe veniturile salariale prin ajustarea deducerilor personale pentru toate veniturile salariale până la suma de 5.500 lei.

BNS solicită creșterea salariului minim brut

În prezent, în jur de 32% dintre salariaţii cu contracte de muncă au venituri înregistrate sub 3.000 lei, iar 70% dintre salariaţii cu contracte de muncă au câştiguri salariale brute sub 5.500 lei, mai spus reprezentanţii BNS.

Tocmai de aceea BNS ia în calcul păstrarea bazei de calcul a contribuţiilor sociale, mai ales în cazul pensiilor la valoarea salariului minim, iar o abordare precum cea propusă de Guvern, în special în cazul pensiilor, înseamnă un cost asumat de salariat în viitor prin obţinerea unei pensii mai mici. BNS consideră că o astfel de politică are urmări grave, cum ar fi stimularea muncii la gri.

Astfel că soluţia propusă de Ministerul Muncii (3.000 de lei salariul brut, din care doar 2.800 baza de calcul a contribuţiilor sociale şi impozitelor) reprezintă o creştere netă a salariului minim de aproximativ 342 lei, din care 92 lei asumat de buget prin revizuirea politicii fiscale şi 250 lei asumaţi de angajator prin creşterea valorii brute a salariului minim.

De această măsură se bucură doar salariaţii care câştigă la nivelul salariului minim, adică aproximativ 30% din salariaţi, iar impactul bugetar direct este de aproximativ 2,1 miliarde de lei în plus la bugetul consolidat.

Însă asta nu este tot, deoarece organizaţia sindicală își dorește și constituirea unui grup de lucru care să stabilească un mecanism de lucru pentru stabilirea salariului minim.

„Partenerii sociali trebuie implicaţi nu numai în pasul final de decizie, ci şi în fazele de pregătire a datelor şi în analize de impact. Datele relevante trebuie să fie disponibile inclusiv partenerilor sociali. De asemenea trebuie clarificată situaţia coşului minim de consum, că indicator relevant pentru stabilirea salariului minim”, precizează , preşedintele BNS Dumitru Costin, potrivit Agerpres.

Cresterea salariului minim brut la 3.000 lei, sustinuta de BNS
Cresterea salariului minim brut la 3.000 lei, sustinuta de BNS

BNS arată că salariul minim nu se mai referă doar la o decizie luată politic în parametrii stabiliţi exclusiv la nivel naţional, iar până la data de 15 noiembrie 2024 statele membre au termen pentru pregătirea şi aplicarea Directivei (UE) 2022/2041 a Parlamentului European şi a Consiliului din 19 octombrie 2022, ce se refeeră la salariile minime adecvate în Uniunea Europeană.

„În acest moment ne aflăm departe de multe din jaloanele instituite de Directiva adoptată luna trecută, indiferent dacă ne referim la indicatorii ce stau la baza evaluării gradului de adecvare a salariului minim, la gradul de acoperire a lucrătorilor prin contracte colective de muncă sau la datele disponibile pentru o analiză pertinentă referitoare la salariul minim. În plus, o serie de aspecte cu impact asupra salariului minim şi a politicii salariale în general au rămas nesoluţionate.

Facem referire în special la transferul contribuţiilor de la angajator la angajat, situaţia este în continuare neclară şi va deveni din ce în ce mai dificil de soluţionat, mai ales în contextul constrângerilor bugetare, dar şi în contextul definitivării Legii salarizării în sectorul bugetar. De asemenea, ni s-a cerut în mai multe rânduri să reintroducem progresivitatea în tratamentul fiscal al veniturilor salariale, aspect rămas nesoluţionat”, a mai notat BNS.

Recomandare Video Impact.ro
Urmăriți Impact.ro și pe
Elena Avramescu
Este redactor Impact.ro. Absolventă a Colegiului Naţional ”Mihai Eminescu” din Buzău, precum şi a Facultăţii de Jurnalism din cadrul Universității Hyperion din Bucureşti, Elena Avramescu...