Când se pierde dreptul la moștenire? Ce prevede Codul Civil, de fapt

Succesiunea, cunoscută și sub numele de moștenire, este procesul prin care averea unei persoane fizice care a decedat este transmisă către succesorii săi, conform prevederilor din Codul Civil. O moștenire poate cuprinde bani, investiții precum acțiuni și alte active, cum ar fi bijuterii, mașini, opere de artă, antichități și proprietăți imobiliare. Află, mai jos, când se pierde dreptul la moștenire.  

Ce este moștenirea și de câte tipuri poate fi? 

Succesiunea după deces sau moștenirea este practica legală prin care bunurile mobile sau imobile ale unei persoane ce a încetat din viață intră în posesia unuia sau mai multor moștenitori. Informațiile referitoare la tipurile de moșteniri, beneficiarii legali, documentele necesare pentru procedura de succesiune și impozitele succesorale sunt menționate în Codul Civil. 

Înainte de a înțelege când se pierde dreptul la moștenire, trebuie să trecem în revistă câteva informații importante cu privire la succesiune, cum ar fi diferența între moștenirea legală și cea testamentară. Potrivit Codului Civil, moștenirea este de două tipuri: legală și testamentară.  

Moștenirea de tip testamentar se referă la respectarea termenilor impuși de către persoana care a realizat testamentul, în vreme ce moștenirea de tip legal se impune în lipsa unui testament. În acest caz, se respectă prevederile legale de acordare și de împărțire a moștenirii între succesorii recunoscuți prin lege.   

În ceea ce privește testamentele, trebuie să știi că există două tipuri: olografe, adică încheiate prin scrierea de mâna de către testator, sau în formă autentică, adică autentificate de un notar. 

Impact.ro

Imaginile indecente cu Elena Udrea au scăpat pe internet! Doar iubitul o mai vede AȘA...

Impact.ro

După această imagine, a urmat un DEZASTRU! Finalul depășește orice imaginație FOTO

Citește și: Cum se lasă pensia moștenire. Legea a fost schimbată, românii pot alege

Cine nu are dreptul la moștenire? 

În procedura de succesiune, există anumite grupuri de persoane care sunt automat excluse. Aceste categorii includ persoanele condamnate pentru omor sau tentativă de omor asupra celui decedat. 

Persoanele care fac declarații calomnioase la adresa celui decedat, precum și cei care, fiind majori, constată decesul acestuia, dar nu raportează acest lucru autorităților competente, își pierd dreptul la moștenire. 

Legea prevede, așadar, două situații în care o persoană este nedemnă: 

• persoană condamnată penal pentru săvârșirea unei infracțiuni cu intenția de a-l ucide pe cel care lasă moștenirea; 
• persoană condamnată penal pentru săvârșirea, înainte de deschiderea moștenirii, a unei infracțiuni cu intenția de a-l ucide pe un alt succesibil care, dacă moștenirea ar fi fost deschisă la data săvârșirii faptei, ar fi înlăturat sau ar fi restrâns vocația la moștenire a făptuitorului. 

”Lipsa de denunțare nu poate vătăma în drepturile lor pe ascendenţii și descendenții omorâtului, pe așternuturile săi de același grad, pe soțul sau soția sa, pe frații sau surorile sale, pe unchii sau mătușile sale, pe nepoții sau nepoatele sale”, arată art. 656 din Codul Civil. 

Vezi și: Cât costă o succesiune în 2024. Actele necesare și taxele care trebuie plătite

Când se pierde dreptul la moștenire? 

Orice persoană are dreptul să renunțe la moștenire și nu este obligată să o accepte. Astfel, dacă un moștenitor nu acceptă moștenirea în decurs de 6 luni de la deschiderea succesiunii, conform articolului 700 din Codul Civil, își va pierde dreptul la moștenire. 

”În cazul când moștenitorul a fost împiedicat să-și exercite dreptul său din motive de forță majoră, instanța judecătorească, la cererea moștenitorului, poate prelungi termenul cu cel mult 6 luni de la data când a luat sfârșit împiedicarea”, stabilește art. 700 din Codul Civil. 

În plus, dacă moștenitorul nu a renunțat oficial la succesiune, chiar dacă a fost informat despre deschiderea acesteia, se va considera că a renunțat la moștenire dacă nu adoptă nicio poziție timp de 1 an. În tot acest interval, moștenitorul are posibilitatea să accepte succesiunea în orice moment, cu excepția situației în care aceasta a fost deja acceptată de alți moștenitori. 

”Nu se pot vătăma însă drepturile care ar fi dobândite de alte persoane asupra bunurilor succesiunii, sau prin prescripție, sau prin acte valabile, făcute de curatorii succesiunii vacante”, prevede art. 701 din Codul Civil. 

O altă situație specială apare atunci când moștenitorul decedează fără a accepta moștenirea înainte de deces. În acest caz, moștenitorii săi vor avea dreptul doar la partea care le revine conform legii care reglementează ordinea în care se produce succesiunea, relatează ad-avocat.ro.