Cât costă o succesiune în 2024. Actele necesare și taxele care trebuie plătite

Din 2024, procesul de succesiune în România suferă transformări importante, după cum a fost comunicat recent. S-a revizuit lista de documente necesare pentru succesiune, adăugându-se condiții și regulamente noi pentru cei ce vor să obțină proprietățile lăsate în urmă de un decedat. Vezi cât costă o succesiune în 2024 și ce taxe trebuie plătite.  

Cât costă o succesiune în 2024? 

Începând din acest an, o schimbare majoră în sistemul fiscal românesc afectează taxa pe succesiune. Acum, taxele aferente succesiunii sunt mai bine structurate, incluzând costurile notariale, taxele legate de cartea funciară și un impozit pe moștenire impus de stat. 

Această ajustare majoră privește calculul costurilor notariale, un element cheie în procesul de succesiune, reprezentând onorariul pe care notarii îl percep pentru autentificarea și gestionarea actelor necesare transferului de drepturi de proprietate. Valoarea acestui onorariu fluctuează în funcție de valoarea totală a moștenirii. 

Taxa pentru înregistrarea în cartea funciară se aplică exclusiv pentru proprietățile imobiliare înregistrate, deținute de defunct. Acest detaliu este esențial pentru a înțelege impactul noilor reguli, influențând direct costurile totale ale procesului de succesiune. 

În ceea ce privește impozitul pe moștenire, acesta se aplică atunci când moștenitorii nu finalizează demersurile succesorale în termen de doi ani de la deces. 

Până de curând, era prevăzută o exonerație fiscală pentru perioada menționată, dar conform noilor reglementări, se impune un impozit de 1% pe valoarea proprietăților imobiliare ale decedatului. 

Este important de precizat că tarifele notariale pot varia de la un birou notarial la altul. De pildă, costul pentru eliberarea certificatului de moștenitor este stabilit la 300 de lei plus TVA, în timp ce onorariile pentru procedurile de succesiune pornesc de la 500 de lei plus TVA, fluctuând în funcție de valoarea totală a moștenirii. 

Citește și: Succesiunea după decesul unui părinte. Cine sunt moștenitorii legali și cum se împart bunurile

Actele necesare la dezbaterea succesiunii 

Pentru procesul de succesiune, autoritățile au revizuit și actualizat lista de documente obligatorii. Aceasta a fost modificată pentru a reflecta mai bine natura activelor deținute de defunct.

În cazul în care persoana decedată avea în proprietate depozite sau conturi bancare, este necesar ca moștenitorii să prezinte extrase de cont. Documentele esențiale pentru calculul taxei de succesiune includ: 

• Certificatul de deces; 
• Actele de stare civilă ale moștenitorilor, cum ar fi certificatele de naștere, căsătorie sau divorț; 
• Actele de identitate ale moștenitorilor și, dacă este cazul, procura pentru reprezentarea în succesiune și actul de identitate al mandatarului; 
• Actele de proprietate pentru imobile, dacă defunctul a deținut astfel de bunuri; 
• Extrasele de cont bancar, dacă defunctul a avut conturi; 
• Certificatele de acționar, dacă este cazul; 
• Talonul și cartea auto, în situația în care defunctul a avut un vehicul; 
• Actul de concesiune a locului de veci, dacă este relevant; 
• Certificatul de atestare fiscală de la ANAF și DITL pentru imobilele din masa succesorala. 

Vezi și: Cine plătește creditul unei persoane decedate? Ce se întâmplă cu datoriile, de fapt?

Cine are drept la succesiune în 2024? 

Legea din Dreptul Civil prevede că moștenitorii legali sunt, în ordine: 

• Clasa I – soțul supraviețuitor, descendenții (copiii defunctului, copiii copiilor acestora și așa mai departe, fără limitare cu privire la gradul de rudenie); 
• Clasa a II-a și a III-a – ascendenții (părinții, bunicii și așa mai departe); 
• Clasa a IV-a – colateralii până la gradul al patrulea inclusiv (unchi, mătuși ai defunctului, veri primari și frații și surorile bunicilor defunctului). 

În cazul în care există moștenitori din primă clasă care nu renunță la drepturile succesorale, moștenitorii din clasele următoare nu au drept de moștenire legală. Bunurile defunctului se distribuie egal între moștenitorii de același rang și grad de rudenie.

Cu toate acestea, indiferent de clasă, moștenitorii trebuie să împartă averea cu soțul sau soția rămas(ă) în viață. Un lucru important de știut este că moștenitorii preiau atât drepturile, cât și obligațiile financiare ale decedatului.