De Ziua mondială a luptei împotriva cancerului, în România nu se găsesc citostatice esențiale. Cum sunt tratați pacienții în alte țări europene

La nivel global, cancerul reprezintă a doua principală cauză de deces, după afecțiunile cardio-vasculare, cu peste 9,6 milioane de decese anual. În Uniunea Europeană, numai anul trecut peste 1,3 milioane de oameni au murit din cauza acestei maladii, iar aproape 3 milioane au fost diagnosticați cu diverse forme de cancer. În urma acestor statistici sumbre, de Ziua mondială a luptei împotriva cancerului, Comisia Europeană a prezentat un plan de combatere a acestei afecțiuni extrem de răspândite în patru pași. Medicii oncologi de la noi sunt îngrijorați de incidența atât de mare a numărului de cazuri, mai ales că în România se pune prea puțin accent pe screening-ul pacienților. De la medicul de familie pornește totul – sunt de părere mulți dintre oncologi care consideră că prin încurajarea celor dintâi s-ar putea reduce numărul de îmbolnăviri.

Pandemia de COVID-19, o piatră de moară pentru bolnavii de cancer

Cele mai des întâlnite tipuri de cancer la nivel european sunt: pulmonar (2,09 milioane de cazuri), mamar (2,09 milioane de cazuri) și de colon (1,80 milioane de cazuri). Din punct de vedere al deceselor în urma acestei afecțiuni, cele mai periculoase forme de cancer sunt: pulmonar (1,76 milioane de decese), de colon (862.000 de decese) și stomac (783.000 de decese).

Potrivit medicilor, principala cauză a îmbolnăvirii este factorul genetic, la care se adaugă și alți factori declanșatori precum stresul, fumatul sau alimentația improprie.

”Toți oamenii au gene care îi apără de cancer și gene care favorizează apariția cancerului. Atunci când se produce un dezechilibru între aceste gene, se poate ajunge la apariția unei celule maligne, care începe să se replice.

Totodată, ADN-ul uman are mecanisme de reparare, însă în anumite situații nu reușesc să îl repare. În aceste condiții, multe cazuri de cancer sunt pur și simplu un ghinion al mutațiilor genetice care duc la apariția celulei maligne.

Aceste modificări pot fi accelerate de factorii de risc, care sunt exogeni și endogeni. Spre exemplu: fumatul, stresul, expunere la substanțe toxice, alcoolul – aceștia reprezintă factori care pot fi modificați. Sunt și factori care nu pot fi modificați, cum ar fi istoricul familial – în cazul în care ai moștenit o genă de la părinți.”, a declarat pentru Impact.ro medicul Cristian Iaciu, oncolog la Spitalul Elias din Capitală.

În momentul de față, în România, tratamentele bolnavilor de cancer sunt decontate de Casa de Asigurări de Sănătate, însă ducem în continuare lipsă de medicamente esențiale pentru anumite tipuri ale maladiei.

Impact.ro

Imaginile indecente cu Elena Udrea au scăpat pe internet! Doar iubitul o mai vede AȘA...

Impact.ro

După această imagine, a urmat un DEZASTRU! Finalul depășește orice imaginație FOTO

”De exemplu, medicamentul Nab-paclitaxel, folosit în cancerul pancreatic. Este un medicament care se face în linia a doua, dar îl putem folosi chiar în prima linie. Neavând atât de multe opțiuni terapeutice la acest tip de cancer, care este foarte agresiv și cu un prognostic foarte scăzut, ar fi extrem de util să îl avem.”, a mai precizat doctorul.

Se pot, sau nu vaccina anti-covid bolnavii de cancer?

Pandemia de coronavirus a accentuat și mai mult suferința bolnavilor de cancer.

”De când a început pandemia, a fost destul de greu, în sensul că s-au temporizat mult intervențiile chirurgiacale, accesul la anumite investigații a fost destul de dificil pentru pacienți, spre exemplu la endoscopii. În plus, mulți oameni de frica virusului nu au mai ieșit din case. Însă acum lucrurile au început să își revină.”, a mai declarat Cristian Iaciu.

Potrivit medicului, pacienților oncologici le este recomandată vaccinarea anti-covid, chiar și cei cărora li se administrează citostatice, ori fac ședințe de radio terapie. Există, totuși, și cazuri în care vaccinarea nu se recomandă.

”Singura recomandare de temporizare a vaccinului anti-covid este la pacienții care fac doze foarte mari de chimioterapie cu suport de transplant de măduvă.”, este de părere medicul.

Chiar dacă incidența numărului de îmbolnăviri și decese este uriașă, la noi în țară prevenție împotriva cancerului se face prea puțină. Oncologul Cristian Iaciu consideră că un pas înainte pentru a reduce îmbolnăvirile ar fi ca medicii de familie să se implice mai mult în etapa de prevenție și să le recomande pacienților să efectueze investigații sau analize, în funcție de vârsta fiecăruia și trecutul patologic.

Cum sunt tratați pacienții bolnavi de cancer în alte țări europene

Spre deosebire sistemul sanitar plin de lipsuri din România, în alte țări europene, grija pentru pacienții oncologici este mult mai mare.

Oana este o tânără care locuiește în Germania de câțiva ani, împreună cu familia ei. În toamna anului trecut, la scurt timp după ce a născut prematur, a fost diagnosticată cu limfom Hodgkin, o formă rară de cancer limfatic.

”După ce am născut prematur, mi s-a spus că mi se declanșase Sindromul HELLP (o complicație obstetrică ce apare în special în ultimul trimestru al sarcinii – n.r.), care se declanșează la 1% dintre femei. Aveam tensiune foarte mare, stări de oboseală, iar în ultimă fază, stări de vomă și dureri în zona sternului. Așa am ajuns la Urgențe.

Nu știu încă dacă sindromul a făcut să se declanșeze cancerul, sau cancerul a făcut să se declanșeze sindromul și să nasc mai devreme. Nici doctorul nu a știut să îmi spună.” ne-a mărturisit Oana.

”Când am aflat, mi-a căzut cerul în cap”

Coșmarul a început după ce, inițial, îi apăruse un nodul în zona gâtului. În urma mai multor investigații și biopsii, vestea că suferă de una dintre cele mai crunte boli a căzut ca un trăznet pentru tănără și familia ei, în contextul în care abia devenise mamă.

”Perioada de așteptare, din momentul în care m-au operat și până când a venit rezultatul de la patolog a fost foarte grea. În perioada respectivă am fost dărâmată. Înainte de operație am întrebat dacă se poate să fie cancer, iar ei mi-au confirmat că există această posibilitate. Atunci mi-a căzut cerul în cap, pentru că a fost primul răspuns pozitiv pe care mi l-au dat. Singurul lucru la care mă gândeam era la cel mic. Am spus ”Doamne, acum când l-am primit, după ce l-am așteptat atât de mult, nu mă pot bucura de el?”, ne-a povestit, plină de emoție, tânăra.

Spune că cei care au ajutat-o să treacă peste șocul veștii au fost medicii și familia. Apoi a urmat o bătălie de 4 luni de zile în care administrarea de citostatice și-a pus amprenta asupra corpului ei. După terminarea tratamentului urmează să facă 15 ședințe de radioterapie în decursul a 3 săptămâni și are încredere deplină că se va însănătoși până la finalul procedurilor.

”Faptul că am aflat de cancer în Germania, a contat viața mea”

Optimismul ei se datorează în primul rând sistemului medical impecabil din Germania, în cadrul căruia bolnavii cronici asigurați au foarte multe beneficii. Printre ele se numără decontarea transportului până la unitatea medicală, decontarea tuturor procedurilor și medicamentelor aferente afecțiunii, iar în cazul suferinzilor de cancer, statul german decontează inclusiv costul pentru confecționarea perucilor, necesare după administrarea citostaticelor din cauza cărora pacienții își pierd părul.

”Am simțit că doctorii fac totul pentru mine.

Cred că a contat viața mea faptul că am aflat de cancer, aici, în Germania.”, a conchis încrezătoare Oana.

Planul de combatere a cancerului, propus de Comisia Europeană

Pe 4 februarie este Ziua mondială a luptei împotriva cancerului. Anul acesta, Comisia Europeană a elaborat un plan în patru pași de combatere a acestei maladii, având ca punct de plecare noi tehnologii, cercetare și inovare:

• Prevenirea prin acțiuni care abordează principalii factori de risc precum tutunul (cu scopul de a se asigura faptul că, până în 2040, mai puțin de 5 % din populație consumă tutun), consumul nociv de alcool, poluarea mediului și substanțele periculoase. În plus, o campanie intitulată „HealthyLifestyle4All” („Un mod de viață sănătos pentru toți”) va promova o alimentație sănătoasă și activitatea fizică. Pentru a preveni tipurile de cancer cauzate de infecții, obiectivul Planului de combatere a cancerului este ca, până în 2030, cel puțin 90 % din populația țintă a UE de fete să fie vaccinată și să se sporească în mod semnificativ gradul de vaccinare a băieților.
• Depistarea timpurie a cancerului prin îmbunătățirea calității diagnosticelor și a accesului la acestea și prin sprijinirea statelor membre pentru a se asigura faptul că, până în 2025, 90 % din populația UE care se califică pentru screeningul de cancer la sân, de col uterin și colorectal beneficiază de această formă de depistare. Pentru a susține realizarea acestui obiectiv, va fi propus un nou program de screening pentru cancer, sprijinit de UE.
• Diagnosticarea și tratamentul prin acțiuni menite să asigure o îngrijire mai bine integrată și cuprinzătoare în domeniul cancerului și abordarea accesului inegal la îngrijiri și la medicamente de calitate. Până în 2030, 90 % dintre pacienții eligibili ar trebui să aibă acces la centre oncologice integrate naționale, conectate prin intermediul unei noi rețele la nivelul UE. În plus, până la sfârșitul anului 2021 va fi lansată o nouă inițiativă intitulată „Diagnostic și tratament al cancerului pentru toți”, pentru a contribui la îmbunătățirea accesului la diagnostice și tratamente inovatoare în domeniul cancerului, iar Inițiativa europeană pentru înțelegerea cancerului (UNCAN.eu) va ajuta la identificarea persoanelor expuse unui risc ridicat de a dezvolta forme comune de cancer.
• Îmbunătățirea calității vieții pentru pacienții bolnavi de cancer și pentru persoanele care au supraviețuit acestei boli, inclusiv reabilitarea, posibila reapariție a tumorilor, bolile metastatice și măsurile de sprijinire a integrării sociale și a reintegrării la locul de muncă. Va fi lansată o inițiativă intitulată „O viață mai bună pentru pacienții bolnavi de cancer”, care se va concentra asupra îngrijirii ulterioare.