Românul care ar fi meritat Premiul Nobel pentru Medicină. Cum a fost lăsat fără distincție de doi canadieni

Nicolae Paulescu este un nume de referință în medicina internaţională şi o mulţime de oameni îi datorează chiar viaţa. Ce s-ar fi întâmplat cu bolnavii de diabet, dacă nu exista doza de insulină pe care este nevoie să şi-o administreze zilnic? Deși Nicolae Paulescu ar fi meritat Premiul Nobel pentru Medicină pentru descoperirea insulinei, distincția a ajuns la altcineva, iar alegerea strârnește numeroase controverse chiar și după 100 de ani.

De ce nu a primit Nicolae Paulescu Premiul Nobel

În anul 1921, după o serie de cercetări efectuate, Nicolae Paulescu prezintă acţiunea extrasului pancreatic în cazurile de diabet. Aceste rezultate au fost publicate în patru comunicări, în sesiunea din iulie 1921 a Societăţii de Biologie, pentru ca în anul următor Ministerul Industriei şi Comerţului din România emite brevetul de invenţie nr. 6.255, intitulat „Pancreina şi procedeul său de fabricare” şi îl înregistrează pe Nicolae Păulescu ca autor.

Dar, în cuiuda acestor dovezi, la 25 octombrie 1923 cei 19 profesori ai Institutului Karolinska au decis prin vot secret să acorde Premiul Nobel pentru Fiziologie și Medicină lui Frederick Grant Banting și John James Richard Macleod, Bazându-se pe o traducere incorectă a textului articolelor publicate de medicul român, Banting și Macleod neagă influența rezultatelor la care ajunsese Nicolae Paulescu. Potrivit celor doi medici canadieni, savantul româ ar fi demonstrat eficacitatea extrasului pancreatic în reducerea cantităţii de zahăr, dar că injecţiile nu ar avea niciun efect.

”Paulescu susţine că injecţiile în venele periferice nu produc efecte şi experimentele sale arată că o a doua injecţie nu produce un efect la fel de important ca prima”, scria în mod eronat Frederick G. Banting în lucrarea publicată, în 1922, „Journal of Laboratory and Clinical Medicine”.

Controverse legate de descoperirea insulinei

Premiul Nobel câştigat de Banting şi Macleod a fost contestat chiar din clipa în care a fost anunţat, deoarece mulți au susșinut că Nicolae Paulescu ar fi meritat să-l câștige. Până când Banting şi colaboratorul său au reuşit izolarea insulinei, în februarie 1922, medicul român aştepta confirmarea solicitării de patent pe care o depusese.

Impact.ro

Imaginile indecente cu Elena Udrea au scăpat pe internet! Doar iubitul o mai vede AȘA...

Impact.ro

După această imagine, a urmat un DEZASTRU! Finalul depășește orice imaginație FOTO

Astfel, în 1923, când Banting şi Macleod au primit Nobelul pentru Medicină, Nicolae Paulescu a scris o scrisoare Comitetului Nobel în care a explicat că trebuie să aibă prioritate pentru descoperirea insulinei, însă solicitarea sa a fost respinsă, a scris portalul diabetes.co.uk, într-un material din ianuarie 2019, dedicat contribuţiei lui Nicolae Paulescu la descoperirea insulinei.

În 1971, Roif Luft, preşedintele de atunci al International Diabetes Federation şi al Comitetului Nobel pentru Fiziologie şi Medicină, spunea că Banting a interpretat greşit cercetările realizate de Nicolae Paulescu în lucrarea sa publicată în „Journal of Laboratory and Clinical Medicine”.

„Insuficientă recunoaştere i-a fost acordată lui Paulescu, distinsul savant român care, în perioada în care echipa din Toronto abia îşi începea cercetarea, reuşise deja să extragă hormonul antidiabetic al pancreasului şi să-i demonstreze eficienţa în reducerea hiperglicemiei la câini diabetici”, scria acesta, potrivit Digi24.

Ani mai târziu, Charles Herbert Best, un colaborator al lui Macleod și Banting, avea să revendice și el descoperirea.

Cine a fost Nicolae Paulescu

Nicolae Paulescu s-a născut la București la 8 noiembrie 1860 și era cel mai mare dintre cei patru copii ai familiei. La o vârstă fragedă a învățat franceză, latină și greacă veche și era atras de științe, în special de fizică și chimie.

În 1888, a absolvit liceul și a plecat la Paris, unde a absolvit Facultatea de Medicină. Până în 1899, Păulescu obținuse două doctorate, unul în fiziologie și celălalt în științe ale naturii. S-a întors în România în 1990, pentru a fi profesor la facultatea de Medicină din București, unde a rămas până la moartea sa, în 1931.

În 1993, Institutul Național de Diabet, Nutriție şi Boli Metabolice din Bucureşti a fost numit în onoarea lui Nicolae Paulescu.