Și noi ne împușcăm prim-miniștrii. România are trei premieri uciși în funcție de-a lungul vremii, plus tentativa lui Adrian Năstase

Vineri dimineața, Shinzo Abe, cel mai longeviv premier al Japoniei, a ajuns în stare critică la spital, după ce a fost împușcat în timpul unui eveniment electoral. Câteva ore mai târziu, reprezentanți ai partidului din care făcea parte anunțau decesul acestuia. În aceste momente, ne amintim că și țara noastră a trecut prin episoade asemănătoare. România are trei premieri uciși în funcție de-a lungul vremii. Nu putem uita nici tentativa lui Adrian Năstase de a-și pune capăt zilelor.

România și cei trei premieri uciși în funcție

„O astfel de faptă este de neiertat”, afirma prim-ministrul Fumio Kishida, la scurt timp după atacul asupra lui Shinzo Abe, care a ajuns în stare critică la spital, stingându-se din viață câteva ore mai târziu.

Abe, cel mai longeviv premier al Japoniei, a fost împușcat de două ori vineri dimineața în timp ce participa la un eveniment organizat în orașul Nara. Cel care a vrut să îl ucidă, un bărbat în vârstă de 41 de ani, a fost deja arestat.

Un incident șocant, dar care ne amintește de alte trei episoade similare din istoria țării noastre. România are trei premieri uciși în funcție de-a lungul vremii: Barbu Catargiu, Ion Gheorghe Duca și Armand Călinescu.

Barbu Catargiu – primul asasinat politic al României moderne

Pe 22 ianuarie 1862, la scurt timp după recunoașterea oficială de către Marile Puteri a Unirii Principatelor Române, Alexandru Ioan Cuza îi dădea lui Barbu Catargiu sarcina de a forma primul guvern unitar al României.

Impact.ro

IMAGINI indecente cu Tania Budi au scăpat din telefon! Niciodată nu ai mai văzut-o AȘA

Impact.ro

Imaginile indecente cu Elena Udrea au scăpat pe internet! Doar iubitul o mai vede AȘA...

Legea agrară înaintată de el i-ar fi atras sfârșitul. Proiectul nu spunea nimic despre împroprietărirea pe loturile pe care țăranii le lucrau, ci descria constituirea unui pământ comunal format din câte trei pogoane de fiecare familie țărănească.

Legea a stârnit nemulțumirea opoziției liberale și progresiste, însă era susținută majoritatea Adunării. În ciuda criticilor, Catargiu susținea că „o nație nu trăiește prin milostenie”.

Au urmat adunări publice, campanii în presă, toate organizate de liderii opoziției, care luptau pentru drepturile țăranilor. La 14 ani de la Revoluția de la 1848, pe Dealurile Filaretului se organiza o demonstrație populară, pe care conservatorii au cerut guvernului să o interzică.

„Voi prefera a fi zdrobit decât a îngădui slăbirea liniștei; voi prefera moartea mai înainte de a călca sau de a lăsa să se calce vreuna din instituțiile țării”, spunea Barbu Catargiu, pe 8 iunie.

În aceeași seară, în momentul în care a plecat de la palat, premierul nu și-a găsit trăsura. În schimb, a acceptat invitația prefectului poliției, colonelul Nicolae Bibescu, de a merge cu el în trăsura deschisă a acestuia.

Când au ajuns sub clopotnița de la Mitropolie, s-au auzit două gloanțe. Barbu Catargiu a fost împușcat în cap, murind pe loc. Bibescu a scăpat cu viață, al doilea glonț trecând la distanță mică de el.

Autorul crimei rămâne un mister. Primul suspect a fost Gheorghe Bogati, care la scurt timp după moartea premierului s-a îmbogățit și a primit un post important în Piatra Neamț. Al doilea suspect a fost chiar prefectul poliției. Nicolae Bibescu a refuzat să dea declarații despre incident Judecătoriei Criminalicești.

Ion Gheorghe Duca – răpus de gloanțele legionarilor

O decizie periculoasă, luată cu orice risc, pentru că datoria față de țară era mai importantă decât propria viață. Ion Gheorghe Duca a fost răpus de cinci gloanțe ale legionarilor, asasinii așteptându-l pe peronul Gării Sinaia, pe 29 decembrie 1933.

„Îmi este indiferent ce va fi cu persoana mea. Eram dator pentru salvarea ţării să fac ce am făcut. Am conştiinţa că mi-am îndeplinit datoria. Poate voi pieri. Dar ce importă? E riscul sarcinii de a guverna”, spunea I.G. Duca, premierul care a luat decizia istorică de a desfiinţa Garda de Fier.

Deși s-a opus vehement întoarcerii în țară a principelui exilat, Ion Gheorghe Duca a ajuns prim-ministru în guvernul lui Carol al II-lea. În același an, a luat decizia de a desființa Garda de Fier, interzicându-le legionarilor să participe la alegerile ce se apropiau.

„Gruparea „Arhanghelului Mihail”, astăzi „Garda de Fier” este şi rămâne dizolvată. Localurile de întrunire ale membrilor acestor grupări vor fi închise, iar arhivele şi orice corespondenţă vor fi ridicate de autorităţile respective, oriunde s-ar găsi”, nota documentul aprobat de Guvernul Duca.

În decembrie 1933, Duca se urca într-un tren spre Sinaia, unde avea să se întâlnească cu Carol al II-lea, fără să știe că printre călători erau și trei asasini. Premierul urma să se întoarcă în București în aceeași zi, tot cu trenul. Criminalii l-au așteptat pe peronul gării Sinaia. Cinci glonațe l-au ucis, prăbușindu-se pe peron.

„În timp ce I.G. Duca trecea prin culoar pentru a ieşi pe peron, unde era aşteptat de un grup de manifestanţi, d. Vlahide i-a propus să se întoarcă şi să treacă prin biroul şefului gării, pentru a evita astfel mulţimea. Fostul prim-ministru însă nu a acceptat şi a trecut pe peron, unde îl pândea moartea”, scria „Adeverul”, din 31 decembrie 1933.

Asasinii au fost prinși la scurt timp după crimă. Întrebați cine a plănuit și comandat atacul, au luat întreaga vină asupra lor.

„Nimeni. Noi între noi am luat această hotărâre din proprie iniţiativă. Motivul este că Duca a fost francmason şi vândut străinilor. Politica adoptată de el în ultima vreme este politica francmasoenriei internaţionale, care a dus la desfiinţarea gărzilor de fier din România. Recunosc calităţile de bun român ale primului ministru şi de om capabil, însă deoarece s-a vândut străinilor ne-am hotărât să-l suprimăm”

Au fost condamnați la închisoare pe viață, însă au fost uciși, cinci ani mai târziu, odată cu alți lideri legionari, în noaptea de 29 spre 30 noiembrie, motivându-se o tentativă de evadare.

Armand Călinescu – împușcat în plină zi

Armand Călinescu era un dușman al legionarilor, fiind bănuit că a fost cel care a dat ordinul de execuție a lui Corneliu Zelea Codreanu, în noaptea de 29 spre 30 noiembrie 1938. În 1933, considerându-i o amenințare pentru bunăstarea socială, a cerut măsuri dure împotriva Gărzii de Fier. Poliția și Jandarmeria au percheziționat toate sediile organizațiilor legionare și au confiscat toate publicațiile ce le aparțineau.

Pe 7 martie 1939, Carol al II-lea îl numea premier al României. Șase luni mai târziu, pe 21 septembrie, mașina în care se afla Armand Călinescu a fost urmărită de un comando de legionari. Au reușit să oprească autoturismul, blocându-l cu un alt automobil, apoi au deschis focul, ucigându-l pe loc.

Asasinii s-au predat. Au fost împușcați în stradă, fără judecată. Consecințele asasinatului: în închisorile din România, campania împotriva Gărzii de Fier a dus la moartea a 300 de legionari.

Tentativa lui Adrian Năstase

Pe 20 iunie 2021, Adrian Năstase afla că fusese condamnat definitiv de către Înalta Curte de Casație și Justiție la doi ani de închisoare cu executare în dosarul „Trofeul calității”. El fusese acuzat în legătură cu acțiunea de strângere de fonduri pentru campania electorală din 2004, când a fost candidatul PSD pentru funcția de președinte al țării.

La puțin timp după anunțarea sentinței, cu oamenii legii la ușă, Adrian Năstase a încercat să se sinucidă, împușcându-se în locuința sa din strada Zambaccian.

Câteva luni mai târziu, în fața procurorilor, fostul premier spunea că a vrut să își pună capăt zilelor ca să ajungă la morgă și că nu s-ar fi gândit că „într-o altă viață” va încerca să amâne executarea pedepsei.

„Mi s-a părut jignitor ce spune domnul procuror. (…) În realitate eu am vrut să ajung la morgă. Nu am crezut că într-o altă lume voi încerca să mai amân excecutarea pedepsei. (…) Eu reţin această ipoteză, teoria intenţiei indirecte mi se pare greu de acceptat. Ieri s-au făcut cinci luni de când este aşteptată motivarea acestei condamnări pentru care eu sunt aici contestator”, a mai spus Adrian Năstase.

Declarația a fost făcută la Curtea de Apel București, unde fostul lider PSD a încercat să scadă din condamnarea de doi ani de închisoare zilele petrecute internat în Spitalul Floreasca.