Încă o lacună în noua lege a pensiilor împiedică românii cu ani de muncă în străinătate să beneficieze de punctele de stabilitate acordate pentru anii în plus de vechime. Legislatorii intenționează să remedieze această problemă în ultimul moment. Iată tot ce trebuie să știi despre pensii 2024: cum se aplică formula de calcul pentru această categorie.
În țara noastră, stagiul minim de cotizare este de 15 ani, însă există anumite particularități în cazuri de boală sau stagii de cotizare în alte sisteme de pensii decât cel naţional. Recent, a fost înaintată la Senat o propunere de lege pentru a modifica articolul 85 alineatul (4) din Legea nr. 360/2023 privind sistemul public de pensii.
Sistemul de pensii din România, în special Legea nr. 360/2023 privind sistemul public de pensii, care urmează să intre în vigoare la 1 septembrie 2024, introduce un stimulent pentru activitatea profesională, acordând un bonus pentru orice perioadă de cotizare ce depășește 25 de ani.
Conform articolului 85 alineatul (3) din Lege, pentru stagiul de cotizare contributiv care depășește 25 de ani contributivi se acordă un număr de puncte de stabilitate în următorul mod:
Citește și: Pensiile care se pot cumula cu salariul. Ce prevede noua lege a pensiilor 2024
Când vine vorba despre stabilirea pensiei comunitare pentru cetățenii care au acumulat perioade de asigurare și în alte state membre ale Uniunii Europene, noua lege a pensiilor publice prezintă o lacună legislativă referitoare la acordarea punctelor de stabilitate.
Din modul în care este redactat art. 85 se poate înțelege că beneficiarii ar putea obține puncte de stabilitate doar pentru perioadele de cotizare efectuate în sistemul public de pensii din România.
Aceste puncte de stabilitate încurajează participarea activă pe piața muncii și oferă puncte bonus beneficiarilor care au acumulat peste 25 de ani de muncă. Punctele ar trebui acordate indiferent de locul sau statul în care s-a realizat stagiul de cotizare.
Aceasta situație va crea, însă, o discrepanță în tratamentul oferit cetățenilor care au lucrat și în alte țări europene față de cei care și-au desfășurat întreaga carieră în România, conform notei de fundamentare a proiectului.
Scopul acestor puncte de stabilitate este de a încuraja o viață activă. Având în vedere statutul României ca membru al Uniunii Europene, locul unde se realizează cotizarea nu ar trebui să fie relevant, explică inițiatorii.
Referitor la românii care au lucrat în Diaspora, șeful Casei de Pensii asigură că nu există motive de îngrijorare pentru cei care au lucrat în condiții legale, iar asta pentru că stagiul de cotizare din România se cumulează cu cel din țara în care au lucrat.
”Cu siguranță perioada pe care a lucrat-o în altă țară se cumulează cu perioada lucrată în România.Este vorba despre principiul pensiei comunitare, rezultând o decizie de pensionare care cumulează cele două perioade contributive, din România și din țara respectivă.
Dar vreau să subliniez că fiecare țară are propriul sistem de pensii, iar pentru perioada contributivă respectivă el se supune legislației de acolo și va primi o pensie proporțională cu vechimea, cu formula de calcul din țară respectivă. Noi vom achita pensia pentru anii contributivi din România.
Vă dau un exemplu simplu. Dacă a realizat 15 ani în România și încă 10 ani în Italia, pe decizia de pensionare va scrie 25 de ani, dar fiecare țară va plăti pensia pe contributivitatea pentru anii lucrați în fiecare țară. România va plăti pentru cei 15 ani pensie, iar Italia pentru cei 10 ani. Puncte de stabilitate va primi doar pentru perioada de stagiu de cotizare realizată în România”, a explicat președintele Casei Naționale de Pensii Publice, Daniel Baciu.