SPECIAL

Lecția de gramatică. Cum se scrie corect: “așadar” sau “așa dar”

Ileana Mlădinoiu 26.07.2021, 09:21
Lecția de gramatică. Cum se scrie corect: “așadar” sau “așa dar”

Aveți de scris un text sau o simplă frază și vă loviți de termenul “așadar” pe care nu sunteți siguri dacă să-l introduceți legat sau despărțit, adică “așa dar”, chiar dacă vă lămurește complet contextul. Din respect față de limba română și pentru a vă ajuta să nu stați pe gânduri, atunci când vreți să faceți uz de unul sau chiar de cei doi termeni în discuție, oferim explicațiile necesare.

Lecția de gramatică. Cum este corect: “așadar” sau “așa dar”

Din discuțiile cu unii vorbitori ai limbii române, am dedus că mulți dintre ei acum sunt derutați, pentru că într-un fel au învățat ei la școală cum e chestiunea cu ortografia și altfel stau lucrurile în prezent cu unele cuvinte. Am spus mereu că limba este într-o continuă mișcare și că schimbările se produc în paralel cu societatea, care la rându-i suportă transformări, regulile gramaticale nefiind rigide. Acele reguli tradiționale se întâmplă să rămână numai pe hârtie, iar vorbitorii le vor aplica pe cele noi, atunci când au toate informațiile corecte. Tema de azi are în vedere modul de scriere a două cuvinte, dintre care trebuie să alegeți unul sau, de ce nu, pe ambele.

Cum se scrie corect: așadar sau așa dar
Cum se scrie corect: așadar sau așa dar

Cum se scrie corect: “așadar” sau „așa dar”

Va fi destul de simplu să elucidăm problema, dacă veți lua în calcul următoarele aspecte:

a) Așadar

Se scrie într-un singur cuvânt, este adverb și are următoarele sinonime: prin urmare, în consecință, drept care, așa fiind, în concluzie, va să zică, astfel etc.

Ex.: Așadar, există legături strânse între mamă și fiică.

Așadar, felicitările mele, domnule președinte!

Am dori, așadar, răspunsuri corecte (cu precizarea că va sta între virgule).

Are înțeles concluziv și se folosește în propoziții coordonatoare concluzive.

Ex.: Așadar, arunc lucrurile inutile și le voi păstra doar pe cele utile.

Mă simt foarte obosit, așadar voi pleca în concediu.

Am promis, așadar voi veni la reuniune

Este acolo, așadar!

Cred că vă sunt suficiente aceste exemple, însă simt nevoie să vă spun că supărător este când așadar apare însoțit de conjuncția concluzivă deci, ajungându-se astfel la o construcție pleonastică.

Ex.: Am studiat mult, așadar deci trebuie să reușesc la examen. Se înțelege că o conjuncție ca deci, precedată, desigur, de virgulă, nu mai are nevoie și de așadar. Scriem simplu: Am studiat mult, deci trebuie să reușesc la examen.

b) Așa dar

1.Cuvântul este format din adjectivul invariabil așa (astfel) și substantivul dar, care înseamnă cadou, atenție.

Ex.: La un așa dar (cadou, atenție), nici că se putea aștepta.

Așa dar din partea mamei merită prețuit.

2.Așa dar este format din adverbul așa, care înseamnă în felul acesta, astfel, plus conjuncția adversativă dar.

Ex.: I-am explicat așa (în felul acesta), dar tot nu a priceput nimic.

Îmi pare rău că dau așa (astfel) buzna peste tine, dar nu am găsit altă soluție.

O fi așa cum spui, dar tot nu te cred.

Așa, dar, te obrăznicești pe zi ce trece față de mine. Așa aici apare ca o exclamație. Așa! Deci/în concluzie te obrăznicești pe zi ce trece față de mine.

Îl știai așa, dar nu-l vei mai recunoaște. S-a schimbat mult.

În concluzie, ambele forme sunt corecte, dar se scriu diferit, în funcție de contextul în care se află. Așadar, scrieți-le corect, având grijă de context!