Explicația simplă pentru care pluteau copacii în Al Doilea Război Mondial, într-o poză

Al Doilea Război Mondial a fost o conflagrație complexă, cu nenumărate zone de conflict. Una dintre acestea, la scurtă vreme după invadarea Poloniei de către Germania nazistă, în septembrie 1939, a fost și Finlanda. Țara nordică a fost atacată, la rândul ei, de către URSS, la 30 noiembrie 1939, în cadrul așa-numitului „Război de iarnă”. Cu o pauză de un an, conflictul a continuat până în septembrie 1944. În cursul acestuia, armata finlandeză a apelat la numeroase „trucuri” pentru a-i induce în eroare pe sovietici, așa cum se vede și în pozele din acest articol.

Explicația simplă pentru care pluteau copacii în Al Doilea Război Mondial, într-o poză

27 iunie 1941. O mașină a armatei finlandeze merge pe un drum noroios, la câțiva kilometri de granița cu URSS. Deasupra vehiculului ce se vede în fotografie apare un șir de copaci, de pini care par a pluti în aer. Totul arată ca un „truc” fotografic făcut de vreun admirator al picturii suprarealiste sau o imagine „aranjată” în Photoshop după o poză veche. Nimic mai fals.

Fix în cel moment, pe marginea drumului stătea un ambițios fotograf, Osvald Hedenström, care tocmai împlinea 28 de ani în acea zi. Fusese încorporat în armata finlandeză ce lupta contra URSS în ceea ce s-a numit „Războiul de continuare”, ce a urmat „Războiului de iarnă”.

Totul se întâmpla la doar două zile după reînceperea conflictului, iar „copacii în aer” au făcut parte din multele strategii de camuflare a unor obiective militare de către armata finlandeză, scrie atlasobscura.com. Conform celor scrise de Hedenström lângă această fotografie, „finlandezii au vrut să camufleze drumul către Raate, la circa 10 kilometri de Rusia, cu pini agățați în aer, deoarece chiar lângă graniță este un turn de observație ridicat de ruși”.

Conform colonelului Petteri Jouko, istoric militar la Universitatea de Apărare Națională, trupele finlandeze „au folosit copaci, frunze și frunziș pentru a crea confuzie inamicului. Ei erau obișnuiți cu sălbăticia teritoriului și au profitat de zonele mari împădurite.

Impact.ro

Unica IMAGINE care a scăpat pe net cu Carmen Iohannis în costum de baie! Toți...

Impact.ro

FEMEIA cu care s-a iubit Florin Piersic în ultimii ani. A ținut-o ascunsă, dar pozele...

De ce era făcut camuflajul

Tot potrivit lui Jouko, este posibil ca acel camuflaj surprins de fotograf să fi fost ridicat pentru a acoperi deplasarea de trupe către linia frontului înainte de conflict. „Inițial, ofensiva finlandeză în acest sector a fost foarte rapidă, dar după succesul de început, înaintarea a început să stagneze”, a adăugat acesta.

În mod paradoxal, Hedenström nu a fost în mod particular impresionat de fotografia făcută, deoarece tacticile de camuflare cu copaci și frunziș făceau parte din arsenalul de lupt finlandez încă de la începutul „Războiului de iarnă”.

Acesta debutat la 30 noiembrie 1939 când în care Uniunea Sovietică a atacat Finlanda la 30 noiembrie 1939, trei luni după izbucnirea celui De-al Doilea Război Mondial. Cu toate că la 23 august 1939 semnase Pactul de neagresiune Ribbentrop-Molotov cu Germania nazistă, URSS se temea că nemții vor folosi teritoriul finlandez pentru a-i ataca și doreau să îndepărteze granița de Leningrad, actualul St. Petersburg, prin cucerirea teritoriului țării vecine.

Deși Iosif Vissarionovici Stalin, conducătorul statului sovietic, se așteptase să cucerească toată Finlanda până la sfârșitul anului,  rezistența finlandeză a zădărnicit toate planurile sovieticilor, deși aceștia din urmă își depășeau numeric inamicii în proporție de 3 la 1.

Cum s-a încheiat conflictul

Finlanda a rezistat până în martie 1940, când țara a fost obligată să semneze un tratat de pace prin care ceda agresorului sovietic aproximativ 10 % din teritoriul național și cca 20 % din capacitățile sale industriale.

Cel de-al doilea conflict, „Războiul de continuare” a început cu acțiunile agresive purtate de pe teritoriul finlandez împotriva sovieticilor la 21 și 22 iunie și bombardamentele rusești de la 25 iunie 1941 și s-a încheiat cu capitularea finlandezilor, la 4 septembrie 1944.

În acest conflict, nordicii au primit ajutor masiv de la Germania lui Hitler, fapt pentru care conducătorii Finlandei din acea perioadă au fost judecați ulterior în cadrul unui proces desfășurat în capitala țării, Helsinki.

Fotografia lui Osvald Hedenström a apărut pe rețelele sociale abia recent și face parte din Arhiva fotografică a Forțelor de Apărare ale Finlandei. Colecția conține aproape 160.000 de imagini luate în perioada 1939-1945.

După război, Hedenström s-a întors la familie și la strălucitoarea carieră de fotograf, devenind unul dintre marii artiști foto al țării sale și imortalizând multe evenimente istorice. A murit în 1998, la vârsta de 85 de ani.