Descoperirea fascinantă din vremea romanilor: lecția de istorie din spatele banilor de argint

Imperiul roman a fost unul dintre cele mai mari și puternice din istorie. Cu toate acestea, statul roman n-a fost mereu un imperiu. Ba, dimpotrivă. Timp de 500 de ani a funcționat ca o republică, în perioada 510 î.Hr – 27 î.Hr. O comoară datând din perioada de final a republicii a fost descoperită în Italia, în regiunea Toscana, unde a stat îngropată vreme de peste două milenii.

Descoperirea fascinantă din vremea romanilor

Lumea romană a cunoscut și o perioadă a regatului, dar, timp de 500 de ani, a fost o republică. Abia în anul 27 î.Hr, Octavian Augustus a devenit primul împărat al romanilor.

Dar destrămarea republicii începuse cu peste jumătate de secol înainte, odată cu războiul sângeros din anul 82 î.Hr, purtat pe teritoriul Italiei de azi de generalul roman Lucius Cornelius Sulla împotriva inamicilor săi, printre care se numărau alți lideri ai Republicii Romane, și care s-a încheiat cu victoria lui Sulla. Acesta a devenit „dictator” făcând primul pas către destrămarea Republicii.

O comoară ce conține 175 de monede de argint și care a fost dezgropată într-o pădure din regiunea Toscana, Italia, pare să fie mult mai importantă, din punct de vedere istoric, decât se credea anterior.

Mai exact, aceasta s-ar putea să fi fost ascunsă acolo în timpul unui războiului civil menționat mai sus, conform Live Science.

Impact.ro

Imaginile indecente cu Elena Udrea au scăpat pe internet! Doar iubitul o mai vede AȘA...

Impact.ro

După această imagine, a urmat un DEZASTRU! Finalul depășește orice imaginație FOTO

Lecția de istorie din spatele banilor de argint

În prezent, comoara de 175 de monede de argint ar valora zeci de mii de dolari în banii actuali. Despre aceasta se crede că ar fi putut aparține unui negustor care voia să își țină comoara la loc sigur într-o perioadă tulbure.

„Un grup de oameni care au trăit pe timp de criză și-au îngropat banii și dintr-un motiv sau altul nu au mai putut să îi recupereze”, a declarat Federico Santangelo, profesor de Istorie Antică și Clasică de la Universitatea din Newcastle, Marea Britanie.

Cercetătorii au descoperit tezaurul ascuns într-un vas de teracotă în anul 2021, dar nu au dat publicității informația, întrucât voiau să studieze cazul pe îndelete, fără să fie deranjați de opinii venite din exterior.

Investigațiile arheologice au arătat că monedele datează din perioada 157 î.Hr – 82 î.Hr. Regiunea probabil că era plină de păduri, la fel cum este și acum, aflându-se pe o colină mică ce se ridică deasupra unei zone mlăștinoase. Ruinele unei ferme romane au fost găsite la în aproximativ 1 kilometru distanță.

Pe de altă parte, arheologul Lorella Alderighi a înaintat ipoteza că monedele ar fi putut aparține unui soldat care le-a ascuns înainte de o luptă.

„Aceste monede s-ar putea să fi fost economiile unui soldat care se întorcea acasă în timpul serviciului militar, Le-a ascuns pentru că era o sumă utilă”, a spus, la rândul său, Lorella Alderighi, arheolog.

Oricine ar fi fost proprietarul, e clar că nu s-a mai întors după comoară, monedele stând îngropate timp de două milenii.

Victoria generalului Sulla, din 82 î.Hr. a fost urmată, 30 de ani mai târziu, de un mult mai mare război civil între Iulius Cezar și Gnaeus Pompeius Magnus – Pompei cel Mare – care a ajuns la putere din poziția de adjunct al lui Sulla.

„A devenit foarte clar pentru toată lumea că cine avea să iasă învingător din războiul civil avea să fie – poate nu prin lege, dar cu siguranță în realitate – stăpânul Romei”, a continuat Federico Santangelo. Iar acesta a fost Iulius Cezar, care a fost proclamat, la rândul său, dictator, rol pe care l-a îndeplinit până la asasinarea sa în 44 î.Hr.