Crizele care se suprapun obligă FMI și Banca Mondială să se reformeze urgent: „Criza multilateralismului a atins cel mai grav punct”

Națiunile membre ale Fondului Monetar Internațional și ale Băncii Mondiale le transmit un mesaj clar cu privire la ceea ce este necesar pentru a aborda crizele care se suprapun: sume enorme de bani suplimentare. Ca urmare, liderii financiari mondiali se scufundă într-o listă lungă de lucruri de făcut.

Este o solicitare consistentă și una care ar putea fi prea dificil de realizat pe termen scurt.

Secretarul american al Trezoreriei, Janet Yellen, s-a întâlnit marți cu înalți oficiali ai Grupului celor șapte țări industrializate și ai băncilor multilaterale de dezvoltare, pentru a insista asupra argumentelor pe care le-a prezentat înainte de reuniunile anuale ale FMI și Băncii Mondiale de săptămâna trecută în favoarea unor reforme majore menite să sporească considerabil capacitatea de creditare a băncilor multilaterale de dezvoltare și să mobilizeze mult mai mult capital privat pentru a face față schimbărilor climatice și altor nevoi globale.

În cadrul reuniunii de marți, ea a solicitat Băncii Mondiale și altor bănci multilaterale de dezvoltare să stabilească „obiective ambițioase de mobilizare a capitalului privat” și să își îmbunătățească raportarea cu privire la aceste eforturi.

Președintele Băncii Mondiale, David Malpass, a declarat în cadrul reuniunii că banca va utiliza „întreaga suită” de instrumente de finanțare și de garantare „pentru a debloca volume mai mari de finanțare privată pentru o infrastructură durabilă și de calitate”.

Reuniunile de săptămâna trecută ale FMI și Băncii Mondiale au scos la iveală presiunile tot mai mari asupra țărilor în curs de dezvoltare din cauza inflației, a penuriei de energie și de alimente alimentate de războiul Rusiei din Ucraina, a încetinirii creșterii economice, a problemelor tot mai mari cu datoriile și a vulnerabilității tot mai mari la șocurile climatice.

Impact.ro

Imaginile indecente cu Elena Udrea au scăpat pe internet! Doar iubitul o mai vede AȘA...

Impact.ro

După această imagine, a urmat un DEZASTRU! Finalul depășește orice imaginație FOTO

De asemenea, acestea au evidențiat inadecvarea structurilor actuale ale FMI și Băncii Mondiale – concepute la sfârșitul celui de-al Doilea Război Mondial pentru a se concentra pe reconstrucția economiilor pe timp de pace – pentru a face față calamităților globale actuale. Opoziția Rusiei a blocat noile acorduri din partea G20 și a comitetelor directoare ale FMI și Băncii Mondiale.

„Criza multilateralismului a atins cel mai grav punct”, a declarat Kevin Gallagher, care conduce Centrul pentru politici de dezvoltare globală de la Universitatea din Boston. „Acesta nu este un moment pentru schimbări graduale. Trebuie să profităm de acest moment, altfel lucrurile se vor înrăutăți”

Mai multe resurse

Unele grupuri ale societății civile și chiar și parlamentari americani solicită o a doua emisiune masivă de active de rezervă ale Fondului Monetar Internațional pentru a ajuta țările membre, după ce anul trecut au fost distribuite drepturi speciale în valoare de 650 de miliarde de dolari. Acțiunea este asemănătoare cu „tipărirea” de bani de către o bancă centrală, permițând unor țări mai sărace să aibă acces la valutele subiacente: dolari, euro, yeni, lire sterline și yuani.

De asemenea, Argentina și alte țări fac presiuni asupra FMI pentru a înceta să mai impună suprataxe pentru împrumuturile mai mari care nu sunt rambursate rapid, o măsură susținută de unii lideri ai FMI care ar putea economisi miliarde de dolari pentru țările afectate.

Însă Yellen, care gestionează cota de control a Statelor Unite în cadrul Fondului, a respins ideea unei noi alocări de DST ca fiind nepotrivită, afirmând că mai multe rezerve de DST existente trebuie să fie împrumutate mai întâi țărilor mai sărace. De asemenea, Washingtonul se opune în continuare suspendării suprataxelor FMI.

FMI a creat recent noi instrumente de creditare, inclusiv o nouă facilitate pentru a ajuta țările să facă față șocurilor alimentare cauzate de război, dar directorul general Kristalina Georgieva a declarat că în curând s-ar putea confrunta cu cereri mai mari pentru resursele sale rămase, de aproximativ 700 de miliarde de dolari, pe măsură ce creșterea economică încetinește și tot mai multe țări se confruntă cu presiuni asupra datoriilor.

Fondul de război al FMI se ridica la aproximativ 1.000 de miliarde de dolari înainte ca pandemia COVID-19 să lovească la începutul anului 2020.

„Suntem departe de a fi constrânși”, a declarat Georgieva la începutul reuniunilor anuale, dar a adăugat că ar putea încerca să accelereze o revizuire controversată a principalelor resurse ale cotelor FMI înainte de actualul termen limită din decembrie 2023.

Reformele Băncii Mondiale

Discuțiile ridică întrebări spinoase cu privire la cererile Chinei și ale altor mari piețe emergente de a-și crește participația – și puterea – în cadrul instituției, schimbări potențiale care au întârziat mult timp revizuirile anterioare și care s-ar ciocni cu puternicul sentiment anti-China din Congresul SUA.

Ministrul spaniol de finanțe, Nadia Calvino, care a condus anul acesta comitetul director al FMI, a declarat pentru Reuters că în prezent fondul se concentrează pe rezolvarea crizei imediate, nu pe creșterea cotelor.

„Ieșim de la întâlniri cu o concentrare mult mai clară asupra a ceea ce este necesar pentru a stabiliza economia mondială și a o pune pe baze mai solide pentru mâine”, a declarat sâmbătă Georgieva.

„Da, există tensiuni geopolitice. Da, se traduce prin fragmentare geoeconomică, dar există domenii în care lumea pur și simplu nu poate reuși fără să lucrăm împreună.”

Comitetul director al Băncii Mondiale a sprijinit sâmbătă apelul american la schimbare și a cerut conducerii Băncii Mondiale să prezinte o foaie de parcurs pentru modernizarea cadrului instituțional și operațional al băncii până la sfârșitul anului.

Scopul este „utilizarea cât mai eficientă a bilanțurilor GBM”, generarea de noi resurse și mobilizarea unui număr mai mare de capital privat, a precizat acesta.