Criză umanitară de proporții după ultimul război la marginea Europei. Peste 100.000 de oameni sunt blocați

În contextul în care rezervele de alimente și medicamente din regiunea blocată – Nagorno-Karabakh – sunt pe sfârșite, UE, Turcia, Rusia și Iranul sunt în impas în ceea ce privește acțiunile viitoare. Europa este îngrijorată de criza umanitară care se prefigurează.

Peste 100.000 de persoane trăiesc sub blocadă

Un grup de soldați armeni îmbrăcați în veste grele de iarnă stau degeaba în jurul primului punct de control de pe drumul spre Nagorno-Karabah, unii fumând, alții privind cu atenție munții din spatele lor, unde se spune că trupele azere au instalat poziții de tragere, notează Politico.

Timp de trei decenii, această autostradă a fost singura rută de intrare sau ieșire din regiunea separatistă – în interiorul granițelor recunoscute la nivel internațional ale Azerbaidjanului, dar deținută de la căderea Uniunii Sovietice de către majoritatea sa etnică armeană.

Dar acum, traficul regulat de camioane de aprovizionare cu marfă, autobuze și mașini Lada vechi, încărcate cu bagaje, s-a oprit, iar gărzile de serviciu privesc cum trec convoi după convoi de pacificatori ruși și ocazional misiuni ale Crucii Roșii.

În ultima lună, așa-numitul coridor Lachin, care leagă Nagorno-Karabah de Armenia, a fost închis, lăsând 100.000 de persoane care trăiesc acolo sub o blocadă efectivă, cu provizii reduse de alimente, medicamente și alte produse de bază.

Impact.ro

Te CRUCEȘTI! Vedetele din România care au fost ÎNȘELATE de parteneri!

Impact.ro

IMAGINI indecente cu Tania Budi au scăpat din telefon! Niciodată nu ai mai văzut-o AȘA

Este o criză umanitară de proporții. Rafturile magazinelor sunt goale iar medicamentele sunt de negăsit.

Cum s-a ajuns la această situație disperată

Acesta nu este primul conflict care are loc în legătură cu Nagorno-Karabah, o regiune din Caucazul de Sud, care se află de mult timp într-o dispută etnică și teritorială între Armenia și Azerbaidjan.

În anii ’90, odată cu prăbușirea URSS, forțele armenești au încercat să preia controlul asupra zonelor locuite de etnici armeni din Republica Sovietică vecină, ducând lupte sângeroase cu trupele azere pentru un teritoriu pe care ambele părți îl consideră pământ strămoșesc.

Sute de mii de etnici azeri care trăiau alături de ei au fost strămutați sau uciși, iar regiunea a fost guvernată timp de aproape 30 de ani ca Republica nerecunoscută Artsakh, izolată în spatele unor linii de apărare și accesibilă doar printr-un singur drum de munte din Armenia.

Totul s-a schimbat în 2020, când tancurile și soldații azerbaidjeni au trecut frontiera plină de mine, recuperând zone întinse de teritoriu și lăsând armenii din Karabakh să controleze doar Stepanakert, precum și câteva orașe și sate din jur.
Susținute de veniturile masive din petrol și gaze și aprovizionate cu echipamente avansate de la aliatul său Turcia, forțele din capitala azeră Baku au copleșit rapid recruții slab echipați ai Armeniei.

În urma unui armistițiu mediat de Kremlin, 1 500 de membri ai forțelor de menținere a păcii rusești au fost detașați pentru a acționa ca tampon și a supraveghea coridorul Lachin, care este acum o linie de salvare vitală pentru armenii din Karabah, flancat de ambele părți de poziții controlate de Azerbaidjan.

Occidentul ia atitudine

Dar acum, se pare că forțele de menținere a păcii rusești nu pot sau nu doresc să mențină deschis coridorul. La 12 decembrie, un grup de protestatari azerii care se autointitulează ecologiști, majoritatea fără antecedente evidente de activism ecologic, au trecut de gardul de sârmă și și-au instalat tabăra pe autostradă, sub privirile contingentului militar al Moscovei.

În contextul inacțiunii rusești, mai multe națiuni occidentale au luat atitudine pentru a încerca să pună capăt blocadei.

„Facem apel la guvernul din Azerbaidjan să restabilească libera circulație prin coridor. Calea de urmat este prin negocieri”, a declarat în decembrie purtătorul de cuvânt al Departamentului de Stat al Statelor Unite, Ned Price.

Marea Britanie și alte țări europene au reluat aceste comentarii, în timp ce purtătorul de cuvânt al Serviciului pentru Afaceri Externe al UE, Peter Stano, a declarat că Bruxelles-ul va face presiuni asupra Azerbaidjanului pentru a „asigura libertatea și securitatea circulației”.

Cu toate acestea, unii consideră că Bruxelles-ul nu face suficient din cauza preocupărilor umanitare. Nathalie Loiseau, un europarlamentar francez și președinte al Subcomisiei pentru Securitate și Apărare a Parlamentului European, a afirmat că blocada este „ilegală, crudă și în contradicție cu afirmațiile Baku că teritoriul aparține Azerbaidjanului”.