Creşterea economică de 5,8% în România, în primul semestru: „O performanţă peste aşteptări”

Consilierul prezidenţial Cosmin Marinescu a vorbit despre creșterea economică din România, înregistrată în primul semestru, ținând să puncteze faptul că acest lucru reprezintă o performanţă fantastică care indică depăşirea prognozei de creştere economică anuală de 3,5%. Asta se întâmplă în timp ce industria evoluează în teritoriu negativ.

România nu stă rău la capitolul creștere economică

„În cazul României, creşterea economică de 5,8% înregistrată în primul semestru reprezintă o performanţă peste aşteptări, care prefigurează depăşirea prognozei de creştere economică anuală de 3,5%. Trebuie subliniată, în acest sens, dinamica sporită a sectorului serviciilor, cu o creştere de peste 8% şi 9% pe primele două trimestre, în timp ce industria, însă, continuă să evolueze în teritoriu negativ.

Principalul motor al creşterii economice este în continuare consumul privat, cu un ritm susţinut, de 7% şi 8% pe primele două trimestre ale anului. Nu la fel stau lucrurile şi în privinţa investiţiilor. De exemplu, ritmul formării de capital fix este de doar 2,2% pe primul semestru, în timp ce investiţiile nete din economie sunt într-un uşor regres, de aproape 1%, într-un context marcat încă de incertitudini.

De aici şi nevoia de accelerare, în aceste ultime luni ale anului, a implementării investiţiilor publice, dată fiind rămânerea în urmă a cheltuielilor de investiţii ca pondere în PIB, potrivit datelor la zi aferente execuţiei bugetare, atât în privinţa investiţiilor din fonduri europene, cât şi a proiectelor din bani naţionali”, a declarat Cosmin Marinescu, cu ocazia Forumului Forbes 2022.

Cosmin Marinescu a mai notat că este un real motiv de bucurie faptul că se menţine cererea pentru investiţiile externe, iar asta se poate observa cu succes din creşterea cu aproape 44% a investiţiilor străine directe pe primele 7 luni ale anului, cu toate că nu pot contrabalansa adâncirea dezechilibrelor externe.

În plus, în primele 7 luni ale anului în curs, deficitul de cont curent a crescut cu până la 64% faţă de anul trecut, ceea ce înseamnă că a ajuns la aproape 15 miliarde de euro, cu aproximativ 5,8 miliarde de euro în plus faţă de 2021. Ceea ce rezultă că problema o reprezintă finanţarea deficitului de cont curent din fluxuri negeneratoare de datorie care a stagnat la acelaşi nivel suboptimal, aflat la puţin peste 40%.

Aceste evoluţii ridică unele semne de întrebare cu privire la calitatea creşterii economice şi atrag atenţia asupra provocărilor cu care ne confruntăm. Avem de-a face cu probleme structurale mai vech, şi este suficient să ne reamintim că România a intrat în pandemie cu cea mai fragilă situaţie a finanţelor publice, consemnând în 2019 cel mai mare deficit bugetar dintre toate statele Uniunii, ca rezultat al politicilor hazardate şi pro-ciclice ale guvernelor anterioare.

Ulterior, în cei doi ani de pandemie, datoria publică a României a înregistrat una dintre cele mai mari creşteri din Uniunea Europeană, de la 35% din PIB în 2019 la aproape 50% din PIB în prezent, deşi România a revenit printre primele la nivelul Produsului Intern Brut de dinaintea pandemiei, încă din trimestrul 2 al anului 2021. Ne confruntăm aşadar cu provocări structurale acumulate de-a lungul mai multor ani, ca urmare atât a politicilor economice defectuoase, cât şi a crizelor intervenite sau a unor măsuri disproporţionate, a mai spus Cosmin Marinescu.

Impact.ro

IMAGINI indecente cu Tania Budi au scăpat din telefon! Niciodată nu ai mai văzut-o AȘA

Impact.ro

Imaginile indecente cu Elena Udrea au scăpat pe internet! Doar iubitul o mai vede AȘA...

Se pare că persistenţa inflaţiei ridicate, dar şi costurile sociale aferente au capacitatea de a agrava la extrem decizia de politică economică. În acest sens rezultatele aşteptate în economie nu au cum să apară peste noapte, ci treptat, gradual, în funcţie de consensul politicilor economice.