BNR anunță creșterea investițiilor străine, scăderea datoriei externe dar cu toate acestea economia este slăbită

Banca Națională a României a venit cu două vești bune și una mai puțin îmbucurătoare în ceea ce privește economia României. Investițiile străine sunt cu 34% mai mari față de aceeași perioadă a anului trecut, datoria externă a scăzut în primele patru luni ale anului, dar din păcate deficitul de cont curent arată că în continuare economia este slăbită. Deputatul PNL Marilen Pirtea, economist de profesie, și membru în Comisia de Buget Finanțe, a explicat în exclusivitate pentru impact.ro ce reglaje ar mai trebui făcute pentru ca datele să indice vești bune pe toate planurile.

BNR vine cu vești bune în plină criză

Investițiile străine directe au crescut cu 34% în primele patru luni ale acestui an, la 3,149 miliarde de euro, față de 2,35 miliarde euro în perioada similară din 2021, conform datelor BNR care mai transmite că în perioada ianuarie – aprilie 2022, datoria externă totală a scăzut cu 66 milioane euro. Explicațiile pentru aceste creșteri sunt însă de natură geopolitică pe când veștile proaste privind deficitul de cont curent țin de măsuri pe care trebuie să le ia în continuare Guvernul, spune Marilen Pirtea.

„După doi ani de pandemie și după criza beligerantă din Ucraina, impactul asupra economiei românești este unul major, ca și asupra altor țări din UE. Într-adevăr vestea îmbucurătoare este cea a creșterii investițiilor străine în România, rating-ul de țară menținut de agenții, este unul care încurajează investitorii să vină în România, mai mult, stabilitatea României, faptul că este membru UE și membru NATO, prezența unor oficialități, arată de fapt lumii că România este într-un cerc al deciziilor importante.

Faptul că PNRR este în rulare și în următorii ani de zile vor veni foarte mulți bani de la nivelul UE, care vor fi consumați în România, încurajează la fel investitorii, atât români cât și străini să vină să producă.

(Ar mai fi n.r) oportunitățile pe care, din păcate spun, le generează războiul din Ucraina, Constanța ca port, porturi la Dunăre, transformarea lor în hub-uri de transport ale unor produse agricole, alimentare, dinspre această zonă a Europei spre restul lumii.” spune deputatul PNL.

Deficitul de cont curent prezintă și o altă realitate, exportăm ieftin și importăm mult

Țara noastră are însă de recuperat la alte capitole care țin de capacitatea de a susține antreprenorii prin oferirea unei infrastructuri care să le permită să își dezvolte afacerile în țară și să nu exporte la prețuri mici doar pentru a-și menține afacerea funcțională. Tot acești antreprenori ar aduce plus valoare la Produsul Intern Brut, balansând astfel piața și în consecință deficitul.

„Acum, revenind la deficitul de cont curent, raportarea se face la PIB, toate aceste lucruri au scăzut, și datoria externă și toate ca procent din PIB, nu din faptul că am rambursat noi banii, pentru că avem un PIB în creștere. Problema majoră a României este acumulată în timp și sunt două lucruri, deficitul de cont curent și deficitul balanței comerciale, adică importurile versus exporturile.

Țările celelalte din Europa, Germania, Franța, nu le au sub această formă, adică aceste două deficite gemene sunt mari și ele sunt acumulate în timp. Nu sunt doar apanajul unei perioade a ultimilor ani, să nu uităm că România a fost cu deficitul excesiv în UE declarată în 2017 și de atunci avem de recuperat niște ecarturi.” spune Marilen Pirtea.

Impact.ro

Imaginile indecente cu Elena Udrea au scăpat pe internet! Doar iubitul o mai vede AȘA...

Impact.ro

După această imagine, a urmat un DEZASTRU! Finalul depășește orice imaginație FOTO

Care sunt soluțiile pentru a avea o economie cu adevărat stabilă și nu doar niște cifre îmbucurătoare?

Rata slabă de colectare a taxelor și impozitelor dar și faptul că România exportă la prețuri foarte mici producția internă neavând posibiltatea de a procesa în țară, fac ca importurile să cântărească greu atunci când vorbim de deficit. Dacă în perioada următoare vor fi aplicate cu succes măsurile anunțate de Ministerul Agriculturii privind creșterea capacității de depozitare și prelucrare, economia internă ar putea înregistra un salt real, bazat pe producție internă.

„Dacă noi încercăm pe viitor să creștem exporturile de produse finite, prelucrate, în detrimentul importurilor, să consumăm din producție proprie, să ducem la reducerea deficitului balanței comerciale și deficitului de cont curent atunci perspectivele sunt bune. Toate programele Guvernului au o pondere masivă în zona investițională, zona de sprijinire a IMM-urilor.

Mai e o problemă, România nu are, ca și Germania, Franța, sau alte țări o pătură de 40% din PIB asigurată de întreprinderile mici și mijlocii, de antreprenoriatul care să asigure o anumită valoare adăugată și noi ne bazăm într-o mare măsură pe un PIB generat de companii multinaționale, a căror contribuție este foarte mare din punct de vedere al părții sociale, al analizabilității, al ratei scăzute a șomajului. Totodată o valoare adăugată mai mică în tot ceea ce înseamnă zona de creștere a PIB-ului, din cauza faptului că o mare parte din profiturile generate se externalizează.

Dacă pe viitor vom marja mult mai mult pe zona de digitalizare, de colectare, o reglare a anumitor aspecte economice și în felul acesta generarea unei bunăstări viitoare.” a mai precizat economistul.