Clădirea monument a Bucureștiului de care autoritățile și-au bătut joc. ”Ne-au dat înapoi o groapă de gunoi”. Cum ajunsese să fie bordel

Turiștii care vizitează pentru prima oară Bucureștiul afirmă că frumusețea și farmecul său vine în special din contrastul epocilor care și-au pus amprenta asupra esteticii orașului. Aprecierea și fascinația oamenilor este manifestată, în special, față de clădirile și bisericile construite cu secole în urmă. Însă din păcate, multe dintre ele au fost lăsate în ruină, chiar dacă se încadrează în clasa monumentelor istorice, ceea ce ar fi trebuit să aducă, din partea autorităților sau a proprietarilor de drept, obligația de a le renova. În această situație se află zeci de clădiri din Capitală, printre care și Hanul Solacolu, altădată un exclusivist local construit într-o arhitectură bucureșteană autentică, acum o ruină-pericol public.

Hanul Solacolu din Capitală – de la local luxos, la bordel și mai apoi la ruină

Hanul Solacolu se află pe Calea Moșilor la numărul 132-134 din Sectorul 2 al Capitalei. Han este doar cu numele, căci din localul de altădată nu au mai rămas în picioare decât doi pereți exterior și câțiva la interior, care însă au obosit să-și mai poarte bătrânețile și par că, din clipă în clipă, își vor da ”ultima suflare”.

Istoria Hanului Solacolu (Solagoglu) începe în anul 1859, atunci când frații Solacoglu – negustori bulgari din Istanbul – au ordonat construirea sa. Artera pe care este situat și care astăzi este cunoscută drept Calea Moșilor se numea odinioară Podul Târgului de Afară. Aici, comerțul era în floare, iar negustorii veniți de peste tot își vindeau marfa mulțimilor de oameni  – locuitori ai Bucureștilor sau personalități străine aflate în trecere prin oraș.

Revoluționarul bulgar Liuben Karavbelov, oaspete de vază al hanului

De Hanul Solacolu este legat și numele marelui scriitor și lider revoluționar Liuben Karavelov, care a locuit aici între anii 1869 și 1878, timp în care a redactat și tipărit două ziare de distribuire a informațiilor revoluționare din Bulgaria – Libertatea și Independența.

Primul moment de cotitură peste care a trebuit să treacă Hanul Solacolu a fost în Timpul Celui De-al Doilea Război Mondial, atunci când construcția a fost cuprinsă de un incendiu. Ulterior, clădirea și-a păstrat caracterul de locuință până spre sfârșitul anilor 1980, atunci când comuniștii au vrut să îl demoleze.

Impact.ro

Imaginile indecente cu Elena Udrea au scăpat pe internet! Doar iubitul o mai vede AȘA...

Impact.ro

După această imagine, a urmat un DEZASTRU! Finalul depășește orice imaginație FOTO

Monumentul istoric transformat în bordel

După Revoluție, monumentul istoric a fost dat în grija Primăriei Capitalei, iar în 1997 a fost introdus în Planul Național de Restaurare pentru reabilitarea centrului istoric. De fapt nu s-a întâmplat mai nimic, deoarece clădirea era în plin proces de retrocedare. Într-un final a fost retreocedată în aprilie 2003 moștenitorilor: Solacoglu Emilia, Solacolu Teodora – Emilia, Solacolu Bucur – Cristian şi Solacolu Ion Şerban – în baza Dispoziţiilor Primarului General nr. 981/2003 şi nr. 1192/2003.

După retrocedare, întreaga construcție a fost ocupată abuziv de mai multe familii de romi care desfășurau activități infracționale, printre care și prostituție. În 2008, după acțiuni în forță ale Poliției, ”chiriașii” nedoriți au fost evacuați.

Moștenitorii Hanului Solacolu nu au întreprins nicio acțiune de punere în siguranță a imobilului, astfel că în anul 2010, acoperișul acestuia s-a prăbușit

„Ni s-a luat o clădire salubră, o clădire decentă în centrul Bucureştiului şi ni s-a dat înapoi o groapă de gunoi. Am alcătuit un proiect de reabilitare a clădirii, de redare a funcţionalităţii ei. Realizarea acestui proiect implică o sumă foarte mare de bani pe care nu o avem. Am încercat să găsim investitori însă nu am găsit”, declara în 2010 unul dintre moștenitori, după prăbușirea acoperișului.

Cum arată Hanul Solacolu acum

După degradarea evidentă a clădirii, fiecare instituție implicată, fie că vorbim de Ministerul Culturii, de Primăria Capitalei, sau de cea a Sectorului 2, au pasat responsabilitatea de la una la cealaltă, justificând-și astfel neputința față de o problemă atât de importantă precum reafacerea clădirilor monumente istorice.

În prezent, cu fiecare zguduitură a tramvaiului pe liniile de pe Calea Moșilor, Hanul Solacolu  ”se stinge” tot mai mult. Cărămizile și bucațile de tencuială de pe fațada clădirii cad frecvent și pot pune în pericol sănătatea sau chiar viața trecătorilor care se încumetă să meargă pe trotuarul nesemnalizat. Ușile și ferestrele sunt baricadate cu bucați de lemn, metal sau chiar cimentuite, astfel încât să nu poți pătrunde înăuntru. Tot ceea ce mai amintește de luxosul Han Solacolu din secolul al XVII-lea sunt elementele decorative din partea superioară a clădirii și placuța comemorativă din marmură, aflată la intrare, pe care stă inscripționat numele revoluționarului și scriitorului bulgar Liuben Karavelov.

”La geamul acela stătea șefa prostituatelor, Leana”

Doar cei care locuiesc în zonă de mulți ani mai cunosc câte ceva despre vestitul han. Printre ei se află și Marian, un bărbat trecut de 50 de ani, care deține un service auto lipit de clădirea dezafectată. El mi-a povestit despre proxeneții și prostituatele care își ademeneau clienții în camerele iluminate obscur ale hanului.

Marian, mecanic auto: ”În camera unde e geamul acela, sus, (n.r. – îmi arată cu mâna unul dintre geamurile clădirii de lângă han) stătea șefa prostituatelor – matroana – pe care o chema Leana. Era cu unul pe nume Raj, un țigan spălat, care domina tot sectorul pe aici. Veneau clienții și dacă ieșea scandal, imediat intervenea. Noaptea nu puteai să lași mașinile în stradă că le găseai sparte. Se băteau cu pietre, cu bâte, rupeau pomii, era scandal mare aproape în fiecare seară. Iar femeile stăteau pe stradă sau în interiorul hanului și îi așteptau pe bărbați.”

Lipsa de implicare a autorităților îi nemulțumește pe cei care locuiesc în zonă care spun că de atâția ani imobilul reprezintă în primul rând un pericol pentru trecători.

Doi dintre proprietari, amendați de Poliția Locală

Într-un răspuns remis publicației noastre în data de 22 Aprilie, Primăria Capitalei precizează faptul că doi dintre actualii proprietari ai hanului, Solacolu Bucur Cristian și Solacolu Teodora Emilia, au fost amendați, în trecut, de către Poliția Locală pentru că nu au realizat lucrări de consolidare și restaurare a imobilului.

”Primăria Municipiului Bucureşti, prin Direcția Control din cadrul D.G.P.L.C.M.B. a efectuat verificări la acest imobil încă din anul 2013, când s-a constatat starea avansată de degradare a construcției, riscul desprinderii unor elemente ale acestora sau chiar prăbușirea lor, ceea ce reprezenta un real pericol pentru clădirile adiacente şi pentru trecători. Având în vedere faptul că proprietarii nu au luat măsuri pentru paza imobilului și nici nu au efectuat lucrări de conservare, consolidare, restaurare, reparații curente și de întreținere ale acestuia în condițiile legii, s-au aplicat sancțiuni contravenționale în conformitate cu prevederile art. 36, lit.b, din Legea nr. 422/2001 – republicată, privind protejarea monumentelor istorice, la doi dintre proprietarii imobilului – Solacolu Bucur Cristian și Solacolu Teodora Emilia (4000 de lei pentru fiecare). Facem precizarea că ceilalţi proprietari nu au fost sanţionaţi intrucât Direcției Venituri Buget Local Sector 2 nu a pus la dispoziţie toate datele necesare pentru a putea fi contactaţi.”, spune Primăria Capitalei.

Dosarul penal nu a ajuns nici acum în instanță

În anul 2017, urmează un nou control al municipalității în urma căruia s-a constat ”starea avansată de degradare a construcțiilor, existând riscul desprinderii unor elemente ale acestora sau chiar prăbușirea, precum și surparea unei porțiuni din trotuarul pietonal”, drept pentru care, spune primăria, a solicitat Ministerului Culturii să sesizeze organele de urmărire penală și Inspectoratului de Stat în Construcții să aplice măsurile legale privind calitatea in construcţii. Fără niciun rezultat, însă.

”În 30 ianuarie 2019, ca urmare a incidentului produs la Hanul Solacolu şi anume desprinderea unei porțiuni de tencuială de pe fațada principală a clădirii și prabuşirea acesteia pe trotuarul adiacent, cu riscul desprinderii în continuare și a altor porțiuni din tencuială, s-a solicitat din nou ISC şi Ministerului Culturii să dispună măsuri urgente, conform competenţelor.

În data de 5 februarie 2019, instituţia noastră a sesizat IGPR – Direcția de Investigare a Criminalității Economice. Potrivit informaţiilor deţinute de instituţia noastră, Serviciul de Investigații Criminale din cadrul Direcției Generale de Poliție a Municipiului Bucureşti efectuează cercetări în dosarul de urmărire penală cu nr. unic 7664/P/2019 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Sectorului 2 București.”, se mai arată în răspunsul Primăriei Generale.

De atunci, dosarul penal instrumentat de procurori a rămas uitat prin sertarele Parchetului.

Primăria Generală: Noi am vrut să-l cumpărăm în 2020, dar a venit pandemia

Tot în anul 2019, în Consiliul General al Municipiului București a fost adoptată Hotarârea nr.214/23.04.2019 privind declanşarea procedurii de expropriere pentru imobilul-monument istoric aflat în proprietate privată,  cu scopul de a efectua lucrările ”de conservare şi protejare de interes public local aferente proiectului de utilitate publică „Spaţiul Cultural Municipal„”. Însă nici în 2019 nu a fost demarat acest proiect. Deși în bugetul Capitalei pe 2020 au fost aprobate fondurile pentru expropriere, din cauza pandemiei s-a sistat pentru moment acest proces.

”Menţionăm că la nivelul anului 2020, în bugetul propriu al municipiului Bucureşti au fost aprobate fondurile stabilite cu titlu de despăgubire pentru imobilele la care s-a demarat procedura de expropriere în Capitolul bugetar 71.01.01. – Construcţii, poz. 8 – Achiziţii imobile inclusiv terenuri, pag 6 a bugetului rectificat şi comunicat în data de 20.05.2020, aprobat prin HCGMB nr. 138/20.04.202- privind rectificarea bugetului propriu al municipiului Bucureşti.

Din cauza restricțiilor bugetare și a situației pandemice generale, fondurile stabilite cu titlu de despăgubire pentru imobilele la care s-a demarat procedura de expropriere nu au fost utilizate în anul 2020.

Salvarea Hanului Solacolu reprezintă o prioritate pentru actuala administrație, însă abia după aprobarea proiectului de buget vom putea comunica cu exactitate măsurile concrete ce vor fi luate și fondurile alocate.”

Lămuriri cu privire la Hanul Solacolu am solicitat și din aprtea Ministerului Culturii, însă nici până la momentul redactării acestui material nu am primit vreun răspuns.