Situaţie îngrijorătoare, în Bucureşti. Mii de clădiri, în pericol să se prăbuşească în cazul unui cutremur asemănător celui din ’77

La 44 de ani de la cutremurul devastator în urma căruia au murit peste 1.500 de oameni, iar zeci de clădiri din Capitală s-au prăbușit, situația privind imobilele cu risc seismic ridicat nu s-a schimbat pre mult. În acest moment, Bucureștiul poate număra peste 350 de clădiri care, în urma unui seism asemănător celui din 4 martie 1977, ar putea să cadă, fiind încadrate în calsa I de risc. În ultimii 4 ani, un umăr de 23 de clădiri au fost consolidate sau se află în diferite stadii de execuție.

44 de ani de la cutremurul din 1977. În București sunt raportate peste 2.400 de clădiri cu diferite grade de risc seismic

Potrivit datelor Administrației Municipale pentru Consolidarea Clădirilor cu Risc Seismic , la nivelul Capitalei există aproximativ 2.400 de clădiri încadrate în diferite grupe de risc seismic, însă în realitate numărul acestora este mult mai mare. În mod oficial, 356 dintre ele se află în categoria I de risc seismic (categorie din care fac parte construcțiile cu risc ridicat de prăbușire la cutremurul de proiectare corespunzător stării limită ultime), iar în eventualitatea unui cutremur asemănător celui din 1977 este foarte posibil ca ele să se prăbușească.

Lista este completată de clădirile cu risc seismic de gradul II, 370 la număr (în clasa II de risc se încadrează construcțiile care sub efectul cutremurului de proiectare pot suferi degradări structurale majore, dar la care pierderea stabilității este puțin probabilă); cele cu grad seismic III – 116 (construcțiile care sub efectul cutremurului de proiectare pot prezenta degradări structurale care nu afectează semnificativ siguranța structurală, dar la care degradările nestructurale pot fi importante); cele de grad seismic IV – 10 imobile (construcții la care răspunsul seismic așteptat este similar celui obținut la construcțiile proiectate pe baza prescripțiilor în vigoare). De asemenea, în lista oferită de Administrația pentru Consolidarea Clădirilor cu Risc Seismic sunt trecute încă 1.547 de imobile care fac parte din categoria „clădiri expertizate tehnic din punct de vedere al riscului seismic încadrate în categorii de urgență”.

Una dintre cele mai vechi clădiri expertizate cu clasa I de risc seismic este situată pe stada Blănari, nr. 2, din Centrul Vechi al Capitalei, care datează din 1865. În acest moment lucrările de consolidarea efectuate pentru acest imobil sunt finalizate în proporție de 80%.

Multe dintre clădirile cu ”bulină” roșie se află în centrul Capitalei, în special în Centrul Istoric. În perioada 2016-2020, Primăria Capitalei a început consolidarea a 23 de imobile, 5 dintre ele fiind în faza de recepție la  finalizarea lucrărilor, 11 în stadiul de proiectare, iar restul șantiere începute.

Impact.ro

După această imagine, a urmat un DEZASTRU! Finalul depășește orice imaginație FOTO

Impact.ro

Dovada că Charlie Chaplin a fost ROMÂN! Cum s-a împrietenit cu medicul Ana Aslan

”Conform celei mai recente variante a listei imobilelor expertizate din punct de vedere al riscului seismic, în București există 358 de imobile încadrate în clasa I de risc seismic. Majoritatea acestor clădiri au regim de proprietate mixt – proprietate privată persoane fizice şi/sau juridice şi proprietate de stat – cu funcţiune locuinţe şi/sau locuinţe şi spaţii cu altă destinaţie. În perioada 2016-2020 a început consolidarea a 23 de imobile, toate fiind în diverse stadii de execuţie. La cinci dintre acestea urmează recepţia la terminarea lucrărilor (RTL). În prezent sunt puse în siguranţă în aşteptarea consolidării 37 de imobile. Toate aceste imobile au cotă parte în proprietatea PMB şi sunt administrate de AFI”, se arată într-un comunicat remis de Primăria Capitalcei, potrivit Hotnews.ro.

Clădirile șubrede pun viața trecătorilor în pericol

Chiar și la o simplă trecere pe lângă aceste clădiri există riscul ca bucăți din fațada lor să se desprindă și să rănească pe cineva. Avertismentele de tipul ”Atenție, cade tencuiala!” amplasate pe clădiri nu par să îi sperie pe trecători.

”De ce să îmi fie frică? Este periculos dacă stai lângă ea, așa eu dacă sunt în trecere mă uit sa nu cadă ceva și trec mai departe.”, ne-a spus o doamnă.

Pe lângă pericolul unei prăbușiri iminente, imobilele cu risc seismic ridicat nu sunt nici estetice. Multe dintre ele arată a clădiri fantomă care adăpostesc deseori oameni ai străzii și munți de gunoaie, creându-se astfel adevărate focare de infecție.

”Arată jalnic. Dacă intrați în clădire veți vedea numai gunoaie, iar seara se strâng tot felul de aurolaci. Miroase aici îngrozitor. Să le refacă odată pe toate, că ne-am săturat.”, ne-a spus un bărbat care locuiește în zonă.

Locuitorii din clădirile care trec prin procesul de consolidare au fost relocați pe perioada lucrărilor, iar după finalizarea acestora se vor putea muta înapoi în casele lor.

Nicușor Dan: ”Bucureștiul, capitala cea mai afectată de risc seismic din UE”

În dezbaterea cu tema „De ce uităm? Ce am făcut cu clădirile degradate?”,  ce a avut loc astăzi la Biblioteca Academiei Române, primarul general Nicușor Dan a vorbit, la împlinirea a 44 de ani de la cutremurul din 1977, despre consolidarea mai multor clădiri municipale.

„Bucureştiul este capitala cea mai afectată de risc seismic din Uniunea Europeană şi în primele zece oraşe din lume. Parte din problemă este că noi nu am conştientizat această problemă, ani de zile, după anul ’90. A fost un impuls în anii ’98-2000, după care problema cumva s-a dus într-o zonă secundară”, a spus edilul.

Potrivit acestuia, anul acesta vor fi expertizate clădiri ”care însumează 500.000 de metri pătrați”.

„Nu este posibil să avem convenţii semnate cu asociaţii de proprietari din 2005 – 2006 şi care să nu fi ajuns la un rezultat. Oamenii care locuiesc în clădiri cu risc seismic se informează şi află că alţii care sunt în situaţia lor nu au reuşit de 15 ani să îşi rezolve problemele. Trebuie să reclădim această încredere. O parte din lipsa de încredere vine din această companie municipală, din faptul că multe dintre firmele româneşti care erau capabile să facă aceste lucrări au fost pur şi simplu scoase de pe piaţă şi am decis să lucrăm transparent cu cele existente”.