Cine a construit Stonehenge, unul dintre misterele preistorice ale Marii Britanii: nu este cine ai crezut

Stonehenge, unul dintre misterele preistorice ale Marii Britanii, datează de acum aproximativ 5.000 de ani. Impresionantul monument megalitic ascunde, încă, destule secrete, iar unul dintre ele este legat de cine au fost constructorii săi. Un studiu recent bazat pe analiză genetică aduce la lumină o teorie surprinzătoare.

Cine a construit Stonehenge, unul dintre misterele preistorice ale Marii Britanii

Stonehenge este una dintre cele mai cunoscute construcții megalitice care atrage o mulțime de turiști și fascinează prin misterele ce încă persistă în jurul său. Iar unul dintre ele este legat de constructorii impresionantului monument ce datează încă din jurul anului 2.950 î.Hr. Construcția a fost întinsă pe mai bine de un mileniu și jumătate până să ajungă la forma pe care o cunoaștem astăzi.

Și, totuși, cine a construit Stonehenge? Una dintre variantele propuse a fost legată de druzi, membri de seamă ai triburilor celtice, care îndeplineau rolul de preoți, dar și de judecători ori profesori în aceste comunități. Doar că ridicarea monumentului este fixat cu mai bine de un mileniu înainte de prima menționare a druizilor.

Un studiu recent al cercetătorilor britanici bazat pe analiza genetică a adus la lumină o ipoteză surprinzătoare. În urmă cu aproximativ 6.000 de ani, mai mulți fermieri de pe coasta Mării Egee au călătorit prin Europa continentală, s-au „învârtit” în zona Mării Mediterane pentru o vreme, apoi și-au făcut drum spre Marea Britanie, unde au declanșat apariția agriculturii pe insulă. În câteva secole, ei au înlocuit aproape în totalitate populația autohtonă de vânători-culegători „britanici”.

Nu este cine ai crezut

Publicat în revista Nature: Ecology & Evolution, noul studiu a analizat ADN-ul antic a zeci de oameni care trăiau în Marea Britanie între anii 8.500 î.Hr. și 2500 î.Hr., dintre care șase erau vânători-culegători din mezolitic și 47 de fermieri neolitici. Unul dintre aceste schelete îl include și pe „Cheddar Man”, cel mai vechi schelet uman aproape complet găsit în Marea Britanie. Rămășițele acestuia au fost descoperite în „Peștera lui Gough” din Cheddar Gorge, Somerset.

Impact.ro

Imaginile indecente cu Elena Udrea au scăpat pe internet! Doar iubitul o mai vede AȘA...

Impact.ro

După această imagine, a urmat un DEZASTRU! Finalul depășește orice imaginație FOTO

Dovezile genetice arată că cea mai mare parte a populației de vânători-culegători din Marea Britanie a fost înlocuită de fermieri care aveau descendenți originari de pe coasta Mării Egee, a căror componență genetică se potrivește mai degrabă cu populația de astăzi din Spania și Portugalia.

Ei nu au lăsat doar o amprentă genetică asupra Marii Britanii, ci au adus cu ei și arta agriculturii, precum și alte practici culturale importante, cum ar fi noi rituri funerare, ceramică și construirea de monumente.

„Tranziția către agricultură marchează una dintre cele mai importante inovații tehnologice în evoluția umană. De peste 100 de ani, arheologii au dezbătut dacă a fost adusă în Marea Britanie de fermierii imigranți continentali sau a fost adoptată de vânători-culegători locali”, a explicat Mark Thomas, profesor de genetică, evoluție și mediu la University College London, într-un comunicat de presă.

„Studiul nostru susține cu tărie opinia conform căreia fermierii imigranți au introdus agricultura în Marea Britanie și au înlocuit în mare măsură populațiile indigene de vânători-culegători”, a mai menționat Thomas.

La fel ca majoritatea celorlalți vânători-culegători europeni, britanicii din mezolitic aveau ochi albaștri. Aceste gene au fost șterse imediat după sosirea fermierilor din Marea Egee, sugerând că populația nativă era relativ mică și s-a amestecat rapid cu nou-veniții.

Populațiile de fermieri continentali aveau, de asemenea, propria lor moștenire genetică. În călătoria lor care a plecat din Turcia, s-au extins atât de-a lungul Mării Mediterane, cât și de-a lungul Rinului și a Dunăre, în Germania. Acest studiu arată că istoria migrației și a moștenirii genetice, în Europa și nu numai, este mult mai complexă decât se credea.