Aproape 10.000 de pensionari au pensii speciale, care depășesc și 20.000 de lei pe lună. La polul opus sunt peste 3,5 milioane de pensionari cu venituri lunare sub 2.000 de lei, o treime dintre aceștia având pensii de 1.000 de lei, cât este indemnizația socială. Impozite de 10% plătesc la stat toți pensionarii care primesc mai mult de 2.000 de lei, iar celor cu venituri peste 4.000 de lei li se reține și contribuția de asigurări sociale de sănătate.
Supraimpozitarea pensiilor speciale mai așteaptă cel puțin până în toamnă. Un termen clar până la care s-ar putea lua o decizie nu a fost anunțat de oficialii guvernamentali, care însă au termen limită pentru îndeplinirea jalonului din Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă privind pensiile speciale luna decembrie 2022.
România are acum puțin peste cinci milioane de pensionari care primesc, în medie, o pensie de 1.846 de lei, sub suma pentru care se plătește impozit și contribuția de asigurări sociale de sănătate. Pensia se impozitează cu 10% doar pentru suma care depășește 2.000 de lei.
Ministrul Finanțelor, Adrian Câciu, spune că pragul de la care se impozitează pensia nu va scădea, ba chiar se face o analiză pentru a crește peste 2.000 de lei suma de la care se reține impozit, în condițiile în care inflația a depășit 15%, iar această valoare nu a mai fost schimbată din 2017.
Ministrul Finanțelor nu spune dacă vor fi impozitate mai mult pensiile speciale, dar vorbește de o analiză începută pentru „toate celelalte sisteme de pensii, cu excepția sistemului public de pensii”.
[rssfeed id='1609318597' template='list' posts=2]Analiza care va arăta dacă este necesară creșterea pragului de la care se impozitează pensia va ține cont de rata de deprivare materială severă, riscul de sărăcie și coşul de consum, susține ministrul.
Pentru persoanele cu venituri sub 2.000 lei, există riscul sărăciei și marginalizării sociale, arăta Ministerul Muncii când justifica acordarea a 700 de lei în plus în iulie pentru pensionari.
Potrivit unui raport al Eurostat, o treime din populația României, adică peste 6 milioane de oameni, este expusă riscului de sărăcie și excluziune socială.
O persoană este în deprivare materială severă atunci când resursele pe care le are nu îi permit cel puțin 4 din 9 elemente:
Coșul minim de consum pentru un trai decent ar trebui să fie stabilit anual de către Institutul Național de Statistică și să stea la baza fundamentării salariului minim brut. În realitate, INS nu transmite date despre valoarea coșului de consum.

Într-un raport din acest, Avocatul Poporului, care s-a bazat pe cifre ale unui studiu finanțat de Fundația Friedrich-Ebert România, la care au lucrat cercetători de la Institutul pentru Cercetarea Calităţii Vieţii (ICCV) şi Syndex România, arăta că valoarea unui coș minim pentru un trai decent ar trebuie să fie:
Accelerarea ratei de inflație, în special pe segmentul mărfurilor alimentare, va duce la diminuarea puterii de cumpărare a populației și a veniturilor disponibile, fiind de așteptat să crească numărul persoanelor care se confruntă cu dificultăți, atenționa și BNR în raportul asupra stabilității financiare din iunie 2022.
Pensiile sunt impozitate dacă depășesc 2.000 de lei, dar numai pentru suma peste această valoare.
Impozitul de 10% se reține atât pentru pensia publică (pilonul I), cât și pentru pensia privată obligatorie și cea facultativă.
De exemplu, la o pensie de 2.500 de lei, impozitul de 10% se aplică pentru cei 500 de lei peste pragul neimpozabil de 2.000 de lei, adică se rețin 50 de lei
Impozitul se aplică separat pentru cele trei tipuri de pensii și este oprit de care Casa de Pensii sau administratorul fondului pentru pensia privată obligatorie sau facultativă.
Din acest an, se reține din pensii și contribuția de asigurări sociale de sănătate (CASS) de 10%, dar doar pentru sumele în plus peste 4.000 de lei.
De exemplu, dintr-o pensie brută de 5.000 de lei, un pensionar primește în mână 4.610 de lei, după ce i se rețin:
Aproximativ 70% dintre pensionari, adică mai bine de 3,5 milioane, trăiesc la limita sărăciei, cu o pensie de până în 2.000 de lei. Dintre aceștia, aproape 1,2 milioane de pensionari trăiesc lunar din indemnizația socială de 1.000 de lei.

Potrivit ultimelor date de la Institutul Național de Statistică, în primul trimestru din 2022 au fost 5.024.000 de pensionari, iar pensia medie lunară a acestora a fost de 1.846 lei, în creștere cu 9,9% față de ultimul trimestru din 2021 (de la 1.679 lei).
1.165.200 de pensionari primesc indemnizația socială de 1.000 de lei. Cei mai mulți dintre aceștia sunt pensionari din sistemul asigurărilor sociale de stat – 1.026.400 (22,2% din totalul pensionarilor din această categorie). Cu indemnizația social de 1.000 de lei trăiesc lunar și 132.300 de pensionari din agricultură (64,2% din totalul acestei categorii) și 6.500 de pensionari militari (3,4% din total).
Pensia medie a variat în funcție de zonă, de la 1.407 lei în județul Botoșani, 1.418 lei în Giurgiu, 1.426 lei în Vrancea, la 2.350 lei în județul Hunedoara, 2.245 lei în București și 2.084 lei în județul Brașov.
Diferența dintre valoarea minimă şi cea maximă a pensiei este de 943 de lei.
Raportul dintre numărul mediu de pensionari şi cel al salariaților a fost de 8 la 10 în primele trei luni din 2022.