Cât timp mai poate susține Putin războiul din Ucraina? Expert: „Posibil să fie vorba de o sumă de tipul acesta, 1 miliard de dolari pe zi”

Nimeni nu poate prevedea ce durată maximă a războiului din Ucraina a fost prevăzută de Federația Rusă, însă cert este că partea financiară este una esențială. Țările occidentale au aplicat sancțiuni financiare pentru a descuraja liderii de la Kremlin în continuarea acestei acțiuni însă cel mai probabil toată acțiunea a fost gândită și finanțată dinainte. Expertul în securitate Hari Bucur-Marcu a explicat în exclusivitate pentru Impact.ro cum se fac calculele pentru fiecare acțiune în parte.

„Nu e foarte clar cât și-au dorit ei să dureze acest război”

Problema se pune cât au anticipat consilierii lui Vladimir Putin că este necesar pentru a-și îndeplini scopul în Ucraina. Hari Bucur-Marcu este de părere că aceasta este întrebarea esențială care se pune.

„Nu decât informații comerciale, dar știu cum funcționează finanțarea unei campanii de război. În principiu Kremlinul ar fi trebuit să-și finanțeze întreaga operațiune înainte de a începe. Adică să nu trebuiască să primească bani pe petrol sau pe gaze ca să poată să finanțeze războiul. Nu e foarte clar cât și-au dorit ei să dureze acest război, că dacă și-au dorit să dureze un an de zile, e ok, dacă și-au dorit să dureze o săptămână, două, e altă problemă.”

Cert este însă că sunt slabe șanse ca partea financiară să poată dicta cât vor rămâne trupele rusești în Ucraina.

„În principiu, la o forță de 150 de batalioane, de grupuri de luptă, cu tancurile aferente și așa mai departe, este posibil să fie vorba de o sumă de tipul acesta, de 1 miliard de dolari pe zi. Sunt mai multe feluri de costuri, sunt costurile îngropate, care deja sunt depășite. Când ai cumpărat muniția, rachetele și așa mai departe, acelea sunt costuri care s-au dus. Numeri câte rachete ai lansat într-o zi și pui 10.000 de dolari o rachetă și zici că atât a costat muniția. Realitatea este că de ce ne-ar interesa partea asta de costuri? În ideea în care am aștepta la un moment dat ei să rămână fără bani și atunci să trebuiască să oprească războiul, că nu mai pot să îl finanțeze, nu?  Nu s-ar fi apucat de acest război dacă nu l-ar fi avut finanțat integral.” a explicat expertul în securitate națională.

Impact.ro

Imaginile indecente cu Elena Udrea au scăpat pe internet! Doar iubitul o mai vede AȘA...

Impact.ro

După această imagine, a urmat un DEZASTRU! Finalul depășește orice imaginație FOTO

„Rușii au avut perioade destul de serioase în care nu și-au plătit oamenii”

În ceea ce privește relațiile economice și sancțiunile aceste măsuri sunt bune pe termen lung dar nu este realist să gândim că pot opri războiul acum.

„Nu e foarte clar dacă acești bani ajung acum, pentru că sunt tranzacțiile foarte complicate în momentul de față. Ați văzut că pretind să fie plătiți în ruble pentru că dacă sunt plătiți în euro sau dolari, nu ajung banii la ei. Rușii au avut perioade destul de serioase în care nu și-au plătit oamenii, pentru că pe de o parte nu aveau bani, pe de altă parte este stilul Moscovei de a trimite semnale către trupe, că sunt dependenți de Kremlin.” mai spune Hari Bucur- Marcu.

Pe partea de aprovizionare cel mai probabil armata rusă a făcut calculele greșite așteptându-se la un alt tip de actiune din 24 februarie până azi.

„Din prima zi au ratat, au fost distanțe destul de lungi în care au intrat în marș, nu prin luptă. S-au trezit la 150 de km de bază, după care s-au gândit, bine dar noi am luat mâncare doar pentru 2 zile, lucruri omenești. La fel și cu combustibilul. Una este să mergi cu tancul pe troler, care cosumă cât un camion, alta e să mergi cu el pe șenile, consumă un rezervor într-o oră jumătate. Ori au făcut calcule greșite ori nu au făcut deloc, pentru că au avut asemenea probleme din prima zi.” 

O altă problemă care trebuie luată în calcul este cea a tipului de armament care este folosit. Dacă Federația Rusă știe că nu mai poate folosi sau vinde anumite rachete peste 18 luni ar putea alege să le folosească indiferent dacă reprezintă o risipă. Este strategia pe care a folosit-o și NATO în 1999 în războiul din fosta Iugoslavie când a atacat câteva zile doar din aer, crede expertul.

„Mult mai ieftin a fost să le consume pe teatrul de război. Problemele mari or să apară când ei își epuizează stocurile mari de rachete, și ca să construiască rachete noi, doar dacă nu și-au făcut stocuri de microprocesoare, de exemplu. Eu acum au embargo pe microprocesoare, ei nu pot să primească noua generație, sau generația actuală. Ei acum nu mai pot să mai cumpere altele. Doar să epuizeze muniția inteligentă. Toată partea electronică are o generație de 18 luni, intră în noua generație în care ei vor rămâne în urmă.” a mai explicat Hari Bucur-Marcu.

China a fost reticentă să ajute dar având în vedere că Federația Rusă este un mare producător de armament din punctul acesta de vedere nu se va crea o problemă.