Angela Merkel a vorbit despre relația cu Rusia. „Nu am de ce să îmi cer scuze. Ucraina s-ar fi putut confrunta mai devreme cu un război”

Fostul cancelar german Angela Merkel a respins acuzațiile potrivit cărora politicile susținute în timp ce conducea cea mai mare economie a Europei au dus la invadarea Ucrainei de către Rusia. Aceasta a spus că nu are „de ce să-și ceară scuze” în legătură cu răspunsul ei la anexarea ilegală a Crimeei în 2014, când a susținut sancțiunile.

Cum s-a apărat Angela Merkel

Angela Merkel și-a apărat moștenirea diplomatică în primul ei interviu important de când și-a încheiat mandatul de cancelar, în decembrie 2021. Ea a fost acuzată că a lăsat Germania vulnerabilă prin continuarea relațiilor de afaceri cu Vladimir Putin și după anexarea Crimeei.

Însă fostul cancelar a susținut că președintele Vladimir Putin ar fi invadat Ucraina mult mai devreme, dacă ea și alți aliați nu ar fi luat decizii controversate, cum ar fi blocarea candidaturii Ucrainei la aderarea la NATO, în 2008, sau negocierea acordurilor de pace de la Minsk în 2014 și 2015, pe care Kievula le-a considerat dezavantajoase pentru propria sa securitate.

„Nu mă învinuiesc. Am încercat să lucrez în direcția prevenirii răutăților. Și dacă diplomația nu reușește, asta nu înseamnă că a fost greșită. Prin urmare, nu văd de ce ar trebui să spun: „A fost greșit.” Și, de aceea, nu îmi voi cere scuze”, a declarat Angela Merkel, citată de Politico.

De ce s-a opus aderării Ucrainei la NATO

Angela Merkel, care a condamnat invazia lui Putin ca fiind „un atac brutal în sfidarea dreptului internațional pentru care nu există nicio scuză”, a recunoscut, totuși, că nu a reușit în timpul mandatului său de 16 ani „să creeze o arhitectură de securitate care ar fi putut împiedica acest război să se întâmple”.

Impact.ro

Imaginile indecente cu Elena Udrea au scăpat pe internet! Doar iubitul o mai vede AȘA...

Impact.ro

După această imagine, a urmat un DEZASTRU! Finalul depășește orice imaginație FOTO

Fostul cancelar german a explicat de ce s-a opus așa-numitului „Plan de acțiune pentru aderarea la NATO” (MAP) la summitul alianței de la București din 2008, invocând două motive: Ucraina „nu era o țară consolidată democratic”, fiind puternic influențată de oligarhi și afectată de corupție, iar în al doilea rând, a fost convinsă că un astfel de pas ar fi dus cu siguranță la război.

„Eram foarte sigură că Putin nu va lăsa să se întâmple aderarea Ucrainei la NATO. Asta ar fi fost o declarație de război pentru el”, a afirmat Merkel, argumentând că liderul rus ar fi folosit procesul de aderare la NATO, în timpul căruia Ucraina probabil nu ar fi beneficiat încă de garanțiile de securitate reciproce ale alianței, pentru a „face ceva. ”

„Evaluarea mea este destul de clară: dacă Planul de acțiune pentru aderare ar fi revenit atunci, războiul cu care ne confruntăm acum s-ar fi întâmplat și mai repede”, a adăugat fostul cancelar.

Angela Merkel, despre acordurile de la Minsk

Ea a folosit un argument similar pentru a apăra acordurilor de la Minsk eșuate, menite să asigure pacea în estul Ucrainei, unde separatiștii susținuți de ruși s-au angajat într-un conflict armat cu trupele ucrainene din 2014.

„Dacă acele acorduri de pace nu ar fi fost negociate, Putin ar fi putut provoca pagube uriașe în Ucraina în 2014”, a explicat ea.

Angela Merkel a mai precizat că cei șapte ani de atunci au fost „foarte importanți” pentru ca Ucraina să se dezvolte atât democratic, cât și militar, fiind capabilă acum să reziste în fața trupelor ruse mai eficient decât ar fi făcut-o în 2008 sau 2014.

„Nu am fost naivă”

Merkel a mai spus că „nu mi-am făcut niciodată iluzii” că politica germană Wandel durch Handel (schimbul prin comerț) va schimba cu adevărat comportamentul lui Vladimir Putin. „Nu am fost naivă”, a spus aceasta, argumentând că a avertizat în mod repetat că președintele rus „dorește să distrugă UE pentru că o vede ca un precursor al NATO”.

Totuși, ea a susținut că a considerat că este corect să urmărească „cel puțin unele relații comerciale” cu Rusia, inclusiv controversata conductă de gaz Nord Stream 2, la care Olaf Scholz a renunțat înainte de invadarea Ucrainei.

În luna aprilie, după descoperirea masacrului de la Bucha, Volodimir Zelenski i-a invitat în Ucraina pe Angela Merkel și pe fostul președinte francez Nicolas Sarkozy, argumentând că politica lor de lungă durată de „concesii față de Rusia” și opoziția față de aderarea Kievului și Georgiei la NATO au încurajat Moscova să creadă că „are voie să facă orice” cu Ucraina și să comită „chiar și cele mai îngrozitoare crime de război”.