21:44
Încă din primele secole ale creștinismului, zilele din Săptămâna Patimilor au fost considerate sfinte și pline de semnificații religioase. Chiar și în zilele noastre, Săptămâna Mare este plină de tradiții și obiceiuri, toate fiind respectate cu strictețe de către credincioși. Care sunt unele dintre cele mai cunoscute tradiții și obiceiuri în Săptămâna mare, puteți afla citind acest articol.
Săptămâna Mare sau Săptămâna Patimilor este săptămâna premergătoare Sfintelor Paști, conform tradițiilor creștine. Este o perioadă de comemorare a evenimentelor care au condus la răstignirea, moartea și Învierea lui Iisus Hristos.
Săptămâna Mare începe după Duminica Floriilor, sărbătoare ce amintește de intrarea triumfală a Mântuitorului în Ierusalim. În toate zilele acestei săptămâni, creștinii participă la diferite slujbe religioase și au foarte multe tradiții pe care le respectă cu strictețe. Iată care sunt cele mai cunoscute tradiții și obiceiuri în Săptămâna Mare.
În Lunea Mare, cum este numită prima zi din Săptămâna Patimilor, gospodinele din toate colțurile țării încep curățenia pentru sărbătoarea Sfintelor Paști.
Vezi și Alimentele interzise cu desăvârșire în Săptămâna Mare. De ce este de fapt păcat să le consumi
[rssfeed id='1609318597' template='list' posts=2]Tradiția spune că trebuie să scoți tot din casă și să aerisești toate încăperile, pentru ca relele să părăsească locuința. Tot în Lunea Mare se dă cu var și se spală toate cele. De menționat este faptul că, până miercuri, inclusiv, sunt permise și muncile agricole.
A doua zi din Săptămâna Mare este cunoscută sub denumirea de Marțea Seacă. Aceasta amintește de predica de pe Muntele Măslinilor. În această zi, creștinii sunt îndemnați la priveghere. Există credința că în Marțea Seacă, oamenii trebuie să spele ritualic pentru a seca bolile. Și în această zi, bărbaților le este permisă munca la câmp.
În Joia Mare, credincioșii duc la biserică colaci, prescuri, miere de albine, fructe și vin. Bucatele sunt sfințite de către preotul paroh, iar apoi împărțite de sufletul morților. În trecut, femeile de pe la sate se străduiau să termine torsul până la Joia Mare, fiindu-le frică de Joimăriță.
Vezi și Când este bine să vopsim ouăle pentru Paște. Tradiții și obiceiuri în Săptămâna Mare
În imaginarul popular, aceasta era o femeie hidoasă ce pedepsea crunt lenea fetelor de măritat sau a nevestelor. Nici flăcăii nu scăpau de chinurile acestei ființe mitologice dacă nu terminau treburile gospodărești. La origini, Joimărița era o zeitate a morții care păzea focurile din Joia Mare.
Tot în Joia Mare se pregătesc și cele mai importante copturi din perioada sărbătorilor pascale (pască, cozonaci etc.).
Conform datinilor creștine, în Vinerea mare nu se mai fac copturi. Se spune că este mare păcat să coci în ultima vineri din Postul Paștelui, iar copturile nu vor fi mâncate nici măcar de pești.
Dis de dimineață, în Vinerea Mare, oamenii din unele zone ale țării aleargă desculți prin rouă sau se scaldă în ape curgătoare. Se crede că astfel vor fi sănătoși pe tot parcursul anului. În schimb, spre seară, oamenii din zona Bucovinei merg la biserică pentru a participa la slujba de „scoatere a aerului” și pentru a trece pe sub masă.
Ultima zi a pregătirilor pentru Paște este Sâmbăta Mare. În această zi, gospodinele din toate colțurile țării trebuie să pregătească preparatele ce vor fi puse pe masa de Paște. Tot în Sâmbăta Mare, gospodinele fac ultimele retușuri cu privire la curățenie.
Tot în Sâmbăta Mare este sacrificat și mielul pentru masa de sărbătoare. În seara acestei zile, femeile își pregătesc coșul cu merindele ce vor fi sfințite la biserică. În acesta se așază un prosop curat, o lumânare, ouă roșii, cozonac, pască și alte preparate specifice sărbătorilor pascale. Bucatele se acoperă apoi cu un ștergar frumos și curat.
