333 de ani de la prima zi a domniei lui Constantin Brâncoveanu

Ziua de 29 octombrie reprezintă prima zi a domniei celui mai longeviv domnitor al Țării Românești, Constantin Brâncoveanu. În 1688 și-a început domnia unul dintre cei mai apreciați voievozi ai Țării Românesți, care a domnit 26 de ani. Domnitorul, urmaș al unei vechi familii boierești din Oltenia, Brâncoveanu a rămas după moartea tatălui, sub îngrijirea unchiului său, stolnicul Constantin Cantacuzino, primind de la acesta o educație aleasă pentru acele vremuri.

333 de ani de la prima zi a domniei lui Constantin Brâncoveanu

A urcat pe tronul Țării Românești într-o perioadă caracterizată de marii lupte pentru supremație în Balcani între Imperiului Habsburgic și Imperiului Otoman.

Constantin Brâncoveanu, cunoscut în epocă drept Prințul Aurului datorită faptului că era extrem de bogat, întreprinde intense acțiuni politice și diplomatice pentru stăvilirea expansiunii otomane și habsburgice și folosind o politică abilă s-a menținut la domnie timp de 26 de ani, ani ce au fost marcați de un real progres economic și cultural-artistic al țării.

Din porunca sa se vor tipări numeroase cărți în limbile română, greacă, slavă, turcă și georgiană sau chiar arabă. Tot el a înființat în 1694 Academia Domnească din București, o școală superioară ce avea ca limbă de predare greaca veche și funcționa în clădirile de la mănăstirea „Sfântul Sava”.

Una dintre cele mai importante realizări ale domnitorului la Târgoviște este pictura Bisericii Mari Domnești, care se află la Curtea Domnească din Târgoviște, pictură care s-a păstrat până în zilele noastre. Legendele spun că domnitorul ar fi poruncit să se picteze biserica din centrul Curții Domnești cu foiță de aur.

Impact.ro

Imaginile indecente cu Elena Udrea au scăpat pe internet! Doar iubitul o mai vede AȘA...

Impact.ro

După această imagine, a urmat un DEZASTRU! Finalul depășește orice imaginație FOTO

Cum și-a găsit sfârșitul domnitorul?

Domnitorul a fost chemat de turci și acolo și-a găsit sfârșitul, împreună cu cei patru fii ai săi. A fost învinut de trădare, închis și decapitat la 15 august 1714, împreună cu Constantin, Ștefan, Radu și Matei, fii săi, și cu ginerele său Ianache Văcărescu.

Se spune că, după execuție, capetele celor șase martiri au fost purtate în vârf de suliță prin oraș, în timp ce corpurile au rămas la locul execuției, de unde au fost aruncate în mare, fiind pescuite apoi de niște greci care le-au îngropat pe o insulă din largul mării. Abia în anul 1720, văduva lui Brâncoveanu, doamna Maria, a adus rămășițele pământești ale domnitorului în țară și le-a înmormântat la Biserica Sfântul Gheorghe Nou din București.