Energia nucleară și gazul natural au primit și de la Parlamentul European undă verde pentru a fi incluse în categoria energiei curate și a fi considerate instrumente în tranziția spre decarbonizare. România, Franța și mai multe state din Uniunea Europeană susțin rolul energiei nucleare în viitor, din perspectiva emisiilor reduse de dioxid de carbon, în timp ce Austria, Germania și Luxemburg se opun unei finanțări europene pentru această formă de energie.
Decizia Parlamentului European este singura rațională, în condițiile în care energia regenerabilă nu are nicio șansă să asigure consumul din prezent fără o completare cu energia nucleară și a gazelor naturale, spune, pentru Impact.ro, expertul în energie Dumitru Chisăliță, președintele Asociației Energia Inteligentă.
Parlamentul European nu s-a opus propunerii Comisie Europene de a considera că investițiile private în activitățile din sectorul gazelor naturale și din sectorul nuclear pot juca un rol în tranziția verde.
Dacă statele membre nu resping noile reguli, din ianuarie 2023 pot fi făcute investiții private în energia securitară (gaz și nuclear), inclusă pe lista energiilor compatibile cu Pactul Ecologic European, care are ca obiectiv principal zero emisii de gaze cu efect de seră până în 2050.
În timp ce România, Franța și majoritatea statelor europene susțin declarația de sustenabilitate a energiei nucleare și a gazului natural, Austria și Luxemburg au transmis imediat reacții, cerând schimbarea legislației și anunțând chiar contestații la Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE).
[rssfeed id='1609318597' template='list' posts=2]România, Franța, Ungaria, Cehia, Slovacia și Polonia ceruseră de mai mult timp Uniunii Europene să susțină investițiile în sectorul nuclear, pentru atingerea țintelor ecologice de reducere a emisiilor de dioxid de carbon, dar și pentru a permite dezvoltarea unui sector care să asigure securitatea energetică.
Înlocuirea completă cu energie regenerabilă a resurselor clasice este greu de atins acum, în contextul realităților economice și a nevoilor de consum din prezent.
Expertul în energie Dumitru Chisăliță – care în urmă cu mai mulți ani a montat turbine eoliene și panouri fotovoltaice și locuiește într-o casă care se bazează pe aceste energii – spune, pentru Impact.ro, că fără un mix al acestora cu energia nucleară și cu gazele naturale, energia regenerabilă nu are nicio șansă, mai ales în condițiile variabilității consumului din prezent.
”Decizia Parlamentului European era singura care se putea lua în mod rațional, ținându-se seama de o abordare logică, normală, naturală în momentul de față în Europa. Termenul de energie verde este impropriu, pentru că discutăm de o energie curate, iar gazul și mai ales energia nucleară sunt energii curate.
Să nu uităm, totuși, că pentru producerea panourilor fotovoltaice, a bateriilor, a turbinelor eoliene se consum enorm de mult dioxid de carbon în fabricație. Deci, nu trebuie să fim ipocriți și să ne facem că nu vedem acest lucru”, spune expertul în energie.
Dumitru Chisăliță consideră că nu există viitor în Green Deal, în Pactul Ecologic European, fără un mix al energiilor curate, în care pe primul loc este energia regenerabilă – energia eoliană, energia apelor, energia solară -, urmată de energia nucleară, gazele naturale și hidrogenul.
Expertul în energie este de părere că decizia Parlamentului European este foarte importantă nu doar pentru România, care este avantajată de resursele importante de gaze naturale, sau pentru Franța, care are surse de energie nucleară, ci și pentru majoritatea țărilor din Europa.
Nu cred că Europa poate să existe fără aceste energii. În momentul de față, vedem că nu avem cum să supraviețuim doar cu energie regenerabilă. Variabilitatea consumului și vara, și iarna datorită extremelor este atât de mare încât nu ai nicio șansă să trăiești fără energie securitară. Dincolo de orice discuție, de orice interes, nu se poate fără.
Vorbesc ca om care acum 20 de ani monta turbine eoliene, panouri fotovoltaice, pompe de căldură, dar și ca om care trăiește într-o casă făcută pe principii de consum eficient, cu panouri, cu pompe, cu energie eoliană în casă. Nu se poate fără o energie securitară.
Nu sunt ecologist de conjunctură sau de birou, sunt un om care circulă săptămânal prin țară. Am construit acum 15-20 de ani case, trăiesc într-o casă de genul acesta, știu la modul practic ce se poate, ce nu se poate. Unele lucruri nu se pot face fără energie securitară”, a mai spus Dumitru Chisăliță.
România are energie nucleară care asigură 20% din energia electrică a țării, are potențial pentru energia regenerabilă și avantajul unei localizări strategice în regiune, cu legături cu alte piețe.
Criza în domeniul energiei apărută în contextual invaziei Rusiei în Ucraina a accelerat nevoia unor investiții care să permită nu doar securitatea și independența energetică a României, ci și sprijinirea țărilor din Estul şi Sudul Europei să devină independente de gazul rusesc.
Primele gaze din Marea Neagră au început să intre în sistemul național de transport, iar în perioada următoare, România poate deveni prima țară din Europa care implementează tehnologia reactoarelor modulare mici pentru producerea energiei nucleare.
Premierul Nicolae Ciucă susține că prin dezvoltarea proiectelor din domeniul nuclear şi al gazului natural va fi valorificat potenţialul României de a deveni un hub energetic în regiune.
România are oportunitatea de a deveni o putere energetică în regiune. La peste 30 de ani de la căderea regimului comunist, România încă beneficiază de ideea lui Nicolae Ceaușescu de a izola țara de influența Uniunii Sovietice și de a produce propria electricitate. Cele două reactoare nucleare de la Cernavodă furnizează și acum foarte ieftin aproximativ 20% din energia electrică a României, a scris recent New York Times într-o amplă analiză pe teme energetice.
Opozanții construcției de noi reactoare nucleare spun că energia nucleară nu aduce garanții de stocare durabilă a deșeurilor radioactive și folosește o tehnologie vulnerabilă, care ridică riscul unui accident nuclear, cu efectele catastrofale deja cunoscute de la Cernobîl și Fukushima.
Experții Centrului Comun de Cercetare, serviciul științific intern al Comisiei Europene, susțin însă că deșeurile nucleare se pot depozita sigur și adecvat în formațiuni geologice de mare adâncime. Analiza făcută de aceștia a arătat că nu există nicio probă ştiinţific întemeiată că energia atomică ar dăuna mai grav sănătăţii sau mediului decât alte tehnologii de producere de curent electric.
Energia nucleară este o alternativă cu emisii reduse de carbon la combustibilii fosili și reprezintă o componentă esențială a mixului energetic în 13 dintre cele 27 de state membre, având o pondere de aproape 26% din energia electrică produsă în UE.
Cu toate acestea, în urma dezastrului de la Cernobîl din 1986 și a catastrofei nucleare de la Fukushima, din 2011, energia nucleară a ajuns să fie controversată. Decizia Germaniei de a elimina treptat energia nucleară, precum și închiderea temporară a două reactoare belgiene după ce au fost descoperite fisuri în recipientele acestora au intensificat presiunea în sensul abandonării energiei nucleare în UE.
Pactul Ecologic European este foaia de parcurs a Uniunii Europene pentru a ajunge la o economie durabilă, care a stabilit ca obiectiv principal zero emisii de gaze cu efect de seră până în 2050.
Decarbonizarea sectorului energetic este printre acțiunile prevăzute de Green Deal, alături de investiții în tehnologii ecologice, transportul public și privat mai puțin poluant și îmbunătățirea eficienței energetice a clădirilor.
Programul Comisiei Europene a fost prezentat pe 11 decembrie 2019 și este programat să se încheie în 2050. Bugetul alocat pentru atingerea obiectivelor se ridică la 1.000 de miliarde de euro.
Taxonomia UE este un sistem de clasificare care definește ce activități sunt durabile sau ”verzi”.
Pe 2 aprilie 2021, Comisia a adus o serie de modificări Regulamentului UE privind taxonomia, care intrase în vigoare în iulie 2020, semnalând includerea energiei nucleare în taxonomie. Normele prevăzute într-un act delegat privind taxonomia în domeniul climei stabilesc criterii detaliate privind finanțarea ecologică, dar lasă Parlamentului European posibilitatea unei decizii separate privind gazele naturale și energia nucleară.
La începutul lunii februarie 2022, Comisia Europeană a prezentat Actul delegat complementar privind taxonomia în domeniul climei. Comisia consideră că investițiile private în activitățile din sectorul gazelor naturale și din sectorul nuclear pot juca un rol în tranziția verde. Astfel, a propus clasificarea anumitor activități din cele două sectoare ca activități de tranziție care contribuie la atenuarea schimbărilor climatice. Includerea anumitor activități nucleare și gaziere este limitată în timp și depinde de anumite condiții specifice și cerințe de transparență.
Pe 6 iulie, Parlamentul a respins o propunere de a se opune includerii anumitor activități nucleare și gaziere ca activități economice durabile din punctul de vedere al mediului.
Dacă nici Consiliul nu formulează obiecții, Actul delegat privind taxonomia va intra în vigoare pe 1 ianuarie 2023.
