România are energie nucleară care asigură 20% din energia electrică a țării, dispune de propriul petrol, primele gaze din Marea Neagră au început să intre în sistemul național de transport, are potențial pentru energia regenerabilă și avantajul unei localizări strategice în regiune, cu legături cu alte piețe. Criza în domeniul energiei apărută în contextual invaziei Rusiei în Ucraina a accelerat nevoia unor investiții care să permită nu doar securitatea și independența energetică a României, ci și sprijinirea țărilor din Estul şi Sudul Europei să devină independente de gazul rusesc.
România are oportunitatea de a deveni o putere energetică în regiune. La peste 30 de ani de la căderea regimului comunist, România încă beneficiază de ideea lui Nicolae Ceaușescu de a izola țara de influența Uniunii Sovietice și de a produce propria electricitate. Cele două reactoare nucleare de la Cernavodă furnizează și acum foarte ieftin aproximativ 20% din energia electrică a României, scrie New York Times într-o amplă analiză pe teme energetice.
Unii investitori văd oportunități de afaceri, dar investițiile străine în România sunt descurajate de sistemul de impozitare, care este cel mai dur din Europa. Reglementările dure sunt o provocare pentru companiile din țări occidentale care ar lua în calcul investiții în sectorul energetic, arată jurnaliștii de la New York Times, care au fost la centrala nucleară de la Cernavodă și au stat de vorbă cu directori din industrie și cu ministrul Energiei, Virgil Popescu.
Retragerea ExxonMobil, gigantul petrolier american care și-a vândut pachetul de 50% din proiectul Neptun Deep, prezentat drept cel mai mare zăcământ nou de gaze naturale din Uniunea Europeană, este dată ca exemplu de descurajare a investițiilor din cauza impozitării dure.
Bunăstarea economică a unei țări depinde în mare măsură de investițiile străine directe, care aduc un flux de capital, tehnologie și know-how, dar generează și locuri de munca. Sondajele arată că investitorii străini iau în calcul noi afaceri în România, dar aceștia urmăresc dacă există o bună infrastructură, dacă au fost dezvoltate tehnologii digitale, dar și dacă autoritățile gestionează bine crizele și oferă stabilitate legislativă, economică și socială.
[rssfeed id='1609318597' template='list' posts=2]Dumitru Chisăliță, expert în energie, explică, într-un interviu pentru impact.ro, de ce România, una dintre țările cu cele mai multe resurse energetice nepoluante și cu un potențial investițional, nu reușește să își valorifice potențialul.
Expertul în energie spune că România poate să ofere și să pună în valoare potențialul hidroenergetic, eolian și fotovoltaic, gazele naturale, convenționale și neconvenționale, energie nucleară micro și macro, dar și soluțiile de adaptare a tuturor locuințelor din punct de vedere energetic.
”România, mai ales în contextul european, reprezintă una dintre țările cu cele mai multe resurse energetice nepoluante. Dacă însumăm aceste resurse, vedem că au un potențial investițional important. Multe dintre aceste resurse nu sunt însă puse în exploatare sau nu sunt puse în valoare”, spune Dumitru Chisăliță, președintele Asociației Energia Inteligentă.
Potențialul investițional nu poate fi valorificat atât timp cât legislația nu este, în primul rând, predictibilă.
Legislația nu mai trebuie să sufere atât de multe modificări. Marea problemă și ceea ce invocă toată lumea în România este legată de faptul că, în permanență, nici nu apucă să se usuce cerneala de pe o lege și ea deja este modificată. Este clar că, pentru cineva care vrea să investească, asta este foarte inconfortabil, pentru că toată lumea vrea, până la urmă, să aibă predictibilitate.
Or, dacă astăzi ai impozit de 16%, într-un alt an ai impozit de 21%, în alt an se schimbă TVA-ul, toate aceste elemente fac ca un investitor să prefere să meargă în alte părți”, a explicat expertul în energie.
El a dat ca exemplu ce s-a întâmplat de-a lungul timpului în Ungaria, care deși nu are atât de multe resurse energetice ca România, ”ne-a luat fața în foarte multe situații”, tocmai datorită faptului că a înțeles ce doresc investitorii și a încercat să le ofere elemente care erau dorite de aceștia.
Expertul în energie crede că retragerea ExxonMobil din proiectul de exploatare a gazelor din Marea Neagră poate fi un semnal prost pentru investitori.
”Investitorii de la ExxonMobil au plecat după ce au așteptat 10-12 ani să se schimbe ceva în comportamentul autorităților române. Aici nu discutăm doar de Legea offshore, discutăm de un comportament, au fost atât de multe discuții, protocoale, memorandumuri semnate că, odată stabilit ceva, nu se schimbă și aproape de fiecare dată s-a schimbat. Și atunci, a fost o problemă legată de această credibilitate, că și dacă se face Legea offshore, peste un an nu garantează nimeni că nu o vor schimba.
Este un semnal prost pentru investitori, pentru că la niveluri foarte mari, până la urmă, ceea ce contează, după ce se orientează alți investitori, este tocmai acest istoric de țară. Iar cel mai evident mod de a judeca o țară din punctul acesta de vedere este de a privi ce s-a întâmplat cu jucătorii care au investit în trecut. Or, din punctul ăsta de vedere, este clar că e un minus puternic pentru România”, a mai spus Dumitru Chisăliță.
Comisia Europeană a trecut recent gazele naturale și energia nucleară sub umbrela ”verde”, considerându-le instrumente în tranziția spre decarbonizare. Soluția includerii energiei nucleare în programul ecologic a fost văzută ca una de compromis, statele membre ale UE având viziuni diferite asupra acestei decizii. România, Franța și alte cinci țări din UE susțin rolul energiei nucleare în viitor, din perspectiva emisiilor reduse de dioxid de carbon, în timp ce Germania şi Austria se opun unei finanțări europene pentru această formă de energie.
Expertul în energie Dumitru Chisăliță susține că energia regenerabilă nu are nicio șansă dacă nu are în spate energia nucleară.
”Trebuie să înțelegem că energia regenerabilă, în absența energiei nucleare și în absența hidrogenului, nu are nicio șansă, indiferent cât de verzi sau de albaștri suntem. Ăsta este adevărul. Din păcate, variabilitatea energiei verzi are în spate necesitatea unor energii securitare (gaz și nuclear – n.r.), cum se numesc ele.
Dacă vorbim de gaze naturale, trebuie să fim sinceri și să vedem că au un grad avansat de epuizare. Și atunci, pe termen lung, nu văd posibilitatea ca energia regenerabilă să se dezvolte în absența cel puțin a unei energii securitare și cel puțin a hidrogenului ca vector de energie”, susține Dumitru Chisăliță.
Asigurarea resursei de gaze prin exploatările din Marea Neagră și investițiile în industria energetică vor duce România spre independența energetică în cel mult cinci ani, susțin premierul Nicolae Ciucă și ministrul Energiei.
Dumitru Chisăliță este însă de părere că mai importantă decât independența este securitatea energetică.
”Securitatea energetică întotdeauna primează. Vedeți cazul Venezuelei, care este independență energetică, dar din punct de vedere al securității este dezastruos ce se întâmplă acolo. Posibilitatea ca securitatea energetică să fie dublată, succedată și de o independență este deja un element ideal”, susține Dumitru Chisăliță.
Independența energetică presupune ca o țară sau un oraș, sau o comunitate să fie independentă pe toate formele de energie, nu doar pe una.
Pentru ca România să fie independentă energetic, ar trebui ca mai întâi să își producă singură gazele naturale, uraniul, țițeiul, produsele petroliere. Or, nu va fi, probabil, prea curând sau niciodată capabilă de așa ceva.
Putem să vorbim de reducerea dependenței față de o anumită formă de energie, dar independența energetică înseamnă cu totul și cu totul altceva decât ceea ce se vehiculează în zona publică în momentul de față”, a conchis expertul în energie.
Președintele american Richard Nixon este promotorul conceptului de independență energetică. Conceptul a fost abandonată însă chiar de cel care l-a promovat, în contextul crizei petroliere din 1973, fiind lansat conceptul de securitate energetică.
